Opinie Florin Marian: Cum e la ei, cum e la noi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Mă aflam, împreună cu câțiva colegi, în parcarea stadionului.
Aceasta era supravegheată de un agent de pază bine făcut, cu ceafa
lată. Atenție, unul singur! La un moment dat, doi tineri beți au
pătruns în parcare și încercau să-l provoace pe tipul cu ceafa
lată, după ce acesta le-a spus politicos că nu au voie să intre în
zona respectivă. „Aaa, it’s your jungle! You are the Lion here…
C’mon, box with me (n.r. – nu traduc, pentru că am pretenția de la
cel care citește să înțeleagă aceste cuvinte uzuale în limba
engleză, dacă nu, să citească altceva)”, făcea unul dintre bețivi.
Un slăbănog care de-abia stătea pe picioare, în timp ce încerca
să-și țină garda.

Mă uitam la tipul cu ceafa lată, credeam că îl va rupe în bătaie.
Stupoare, însă! Omul în uniformă nici măcar nu îl privea în ochi.
Am înțeles repede de ce. Nu dorea să-l provoace. Îi repeta cu
același ton politicos că trebuie să părăsească zona. Scandalagiul a
părăsit apoi parcarea, sătul să se maimuțărească de unul singur.
Unde se petrecea această fază? În Anglia – patria huliganismului,
după meciul Liverpool – Steaua și unde cei care au fost acolo știu
cât de „blindate” sunt casele din împrejurimile arenei. Cum e în
România? Uitați-vă la imaginile din timpul evacuării galeriei
steliste și vă veți da seama. Jandarmii te lovesc fără milă,
indiferent de sex sau de vârstă, indiferent dacă le arăți că ești
inofensiv și ții mâinile deasupra capului precum prizonierii de
război. Care e diferența dintre ei și așa-zișii suporteri care le
dau în cap oamenilor nevinovați pe străzi? Niciuna! Sunt la fel de
lași. Poate chiar mai mult. Se pun la umbra legitimațiilor.