Marele Dobrin nu l-a putut îmblânzi nici el pe Mutu. Urmașul „Gâscanului” a plecat rapid din Pitești, nu înainte de a juca sub comanda idolului din Trivale. „De atunci spunea că el o să îl depășească pe inegalabilul Dobrin. ‘Cine e ăsta?’, zicea. ‘Să mă vedeți pe mine când o să cresc’, așa obișnuia să spună mereu”, povestesc foștii coechipieri de la FC Argeș. Totul a culminat cu faptul că a refuzat schimbarea la un meci cu Steaua din 16 august 1998, scor 3-2, neezitând să înfrunte idolul unui oraș și al unei țări întregi: „Cine ești tu, mă, să mă schimbi pe mine?”, a fost replica auzită de întreaga bancă tehnică a piteștenilor și recunoscută ulterior de regretatul Dobrin.
VEZI AICI SI CELELALTE NOUĂ‚ ÎNTÂMPLARI INCREDIBILE
În mandatul său la națională, Răzvan Lucescu nu apucase să lucreze cu Mutu până la meciul cu Serbia. Cei doi luaseră contact cu ocazia vizitelor făcute de selecționer la Firenze cu scopul de a stabili o legătură cât mai bună cu capriciosul fotbalist. Marți, înaintea jocului de la Belgrad, a avut loc escapada lui Mutu la Doi Cocoși. Se simțeau deja efectele secundare ale venirii lui Mutu la lot. Aroganță față de colegi, înjurături. Cristea și Marica i s-au alăturat, restul acuzând starea de tensiune. Atmosfera nu a mai semănat cu ce fusese până atunci. La un antrenament a avut loc un incident care avea să influențeze alcătuirea echipei și poate soarta meciului.
A sărit la Mara
Unul dintre atuurile lui Pițurcă era acela că avea renumele unui „dur” în relațiile cu jucătorii. „Numai el îl poate îmblânzi pe Mutu”, spuneau susținătorii fostului selecționer. Realitatea a fost alta. „Mutu a rămas neschimbat. La fel se comporta. Diferența e că nu îi spunea în față tot felul de cuvinte grele cum proceda cu Iordănescu, dar în schimb spunea suficient de tare încât să fie auzit și fără să îi pese: Dă-l bă încolo pe ăla!”. Patru episoade vorbesc despre faptul că Mutu nu s-a schimbat în era Pițurcă.
Petrecere în camera de hotel După unul din primele meciuri cu Pițurcă pe banca tehnică, amicalul cu Coasta de Fildeș disputat în Franța, în camera lui Mutu a avut loc un chef monstru spre nemulțumirea selecționerului. La turneul desfășurat în Statele Unite a avut loc un alt conflict în care Mutu i-a transmis lui Pițurcă prin intermediul lui Iovan: „Vă dau afară pe toți dacă mă enervați!”, vedeta naționalei părăsind de altfel cantonamentul tricolor. Operațiunea „Ospătarul de la Rex”, când în camera lui Mutu a fost „judecat” și „pedepsit” un chelner care îndrăznise să îl înfrunte pe fotbalist, constituie o altă „pată”. Pițurcă avea să declare ulterior că s-a
Mutu a „ars” repede etapele și s-a transferat de foarte tânăr în străinătate, chiar la Inter, după o scurtă trecere pe la Dinamo. Episodul când era plimbat într-o Dacie de Nețoiu între Ghencea, Giulești și „Ștefan cel Mare” e și el unul de legendă. A ajuns la Dinamo și s-a impus imediat și în vestiarul „câinilor”, acolo unde a fost adoptat de greii Marius Niculae, Florentin Petre, Kiriță și ceilalți. Trecerea la marele Inter nu l-a intimidat. În vestiar, s-a așezat din greșeală pe locul lui Vieri, iar când cunoscutul atacant i-a cerut pe un ton rece să se dea la o parte, a răspuns înțepat și mai că a sărit la bătaie. Cel supranumit „Bobo” avea apoi să îl ia sub aripa lui protectoare, spunând despre Mutu ca atâția alții: „Ca să fii fotbalist, ai nevoie de tupeu!”
Campania pentru Euro 2004 a fost poate apogeul generației actuale. Ratarea calificării în ultimele secunde la Copenhaga a cântărit enorm. Următoarele preliminarii cu același Iordănescu antrenor a fost poate cea mai ciudată campanie a unei naționale a României. Practic, atunci au fost cele mai mari chefuri cu Mutu în rol de „băiat rău” care dădea tonul la distracții.
Convocarea și scandalul Aproape fiecare convocare însemna un nou scandal. Episodul Laura Andreșan, escapada de la Flora, când Mutu a fugit noaptea din hotelul craiovean în care se afla delegația tricoloră, charterele pe care Mutu și ceilalți le închiriau pentru a petrece în Timișoara sau alte orașe din țară, bețiile din cantonamentul de la Izvorani constituie episoade despre care presa vremii a relatat. Mutu era într-o formă de invidiat și marca aproape la fiecare meci, dar asta nu însemna că măcar atunci când era
„Tupeul este marea lui calitate”. Așa obișnuiesc să spună cei care pretind că îl cunosc bine. De fapt, era calitate, pentru că acum această caracteristică i-ar putea aduce decăderea, după ce tot ceea ce realizat până acum a fost făcut pe fundamentul acestei îndrăzneli nebune.
I-a înfruntat pe aproape toți antrenorii pe care i-a avut de la Dobrin până la Mourinho, și-a sfidat deopotrivă coechipierii și adversarii. S-a plasat undeva în centrul universului fotbalistic și a pretins ca absolut toată lumea să se raporteze la el, să graviteze în jurul lui. „Diamant”, „Briliant”, „Il Fenomeno”, „Adiță” sau „Adișor”. Un copil mare, șmecher și răsfățat, care nu a cunoscut și nu și-a recunoscut limitele. S-a bazat foarte mult pe talentul său incontestabil, pe calitățile fizice native și a fost parcă prea ignorant. Putea, e cert, să realizeze infinit mai mult. A ajuns foarte repede sus, nu l-a interesat dacă se menține, s-a aruncat în viața de noapte a Londrei, a avut puterea să revină, s-a căsătorit și s-a recăsătorit și, în ciuda banilor câștigați în toată cariera, este falit dacă decizia TAS va fi aplicată. Are copii, a fost, poate mai este idol și, când toți îl așteptau pe adevăratul Mutu, mai matur, mai responsabil, Adrian s-a întors la cluburi de noapte, total pe lângă ce ar putea el să fa
Plecarea lui Ranieri și venirea lui Mourinho la Chelsea a însemnat începutul sfârșitului pentru român. Scandalul drogurilor a fost dat publicității cu acordul și se pare la cererea portughezului. „The Special One” știa de controalele făcute și mai ales de faptul că Mutu fusese depistat pozitiv. În ciuda faptului că se știa vinovat, Mutu s-a lansat într-o serie de acuze fără precedent la adresa lui Mourinho în presa din România, acuzându-l pe portughez că are ce are cu românii în general și cu el în special, că nu îl lasă la lot. De ca și cum absențele repetate de la antrenamentele lui Chelsea nu îi erau de ajuns, lui Mourinho i-au ajuns la urechi și toate aceste declarații. L-a așteptat să se întoarcă la Chelsea, i-a spus că i-a iertat multe, dar că minciuna și faptul că i-a stricat imaginea e prea mult. De aici i se trage practic lui Mutu întreg scandalul cu Chelsea pentru care ar putea fi obligat să plătească mai mult decât a reușit să adune în întreaga carieră. Ca și în multe alte cazuri, Mutu le-a spus coechipierilor și
La Chelsea nu a avut nicio problemă în a se împrieteni cu „greii” vestiarului pe care de altfel i-a și adus în repetate rânduri în România. Sugestiv despre ce făcea românul în vestiarul englez este episodul povestit de Jimmy Floyd Hasselbaink în cartea sa autobiografică. Este vorba despre momentul în care Abramovici a intrat în vestiarul englezilor după victoria cu Monaco și a fost întâmpinat de Mutu, care, culmea, nu avusese drept de joc, cu întrebarea atât de obișnuită la noi: „Când ne dai banii?”. Miliardarul rus, despre care se spunea că ar fi avut o slăbiciune pentru român și datorită fiului său care era fan Mutu, a reacționat neașteptat pentru ceea ce se întâmplă de obicei la Chelsea și a plătit câte 20.000 de punds. Culmea că, din cauza acestei povestiri relatate în carte, federația engleză a deschis o anchetă, sistemul și modalitatea de premiere fiind foarte stricte și atent monitorizate.
Cele mai simple soluții sunt ascunse în spatele celor mai complicate scenarii, al polemicilor îndelungi și al discursurilor formale. De ani întregi, dacă vrei să „te scoți” într-o dezbatere televizată sau nu, ridici afectat problema tinerilor, a juniorilor, a condițiilor precare și a posturii delicate în care sunt puși din ce în ce mai puținii antrenori de la copii. Oriunde ai fi, se face liniște, se dă aprobator din cap, se ridică din umeri, după care toți ne revenim din momentul de reculegere și începem: Gigi, Cristi, ofsaid, blat, convocare, dezastru, isterie. De la ultimul jurnalist până la primul conducător. E o temă ambiguă și generală la fel ca „încălzirea globală” și soarta „balenelor orca”. Pe toată lumea interesează, dar nimeni nu face nimic.
La o zi după dezastrul de la Belgrad, Răzvan Lucescu avea glasul unui om trist. Un astfel de rezultat nu e unul pentru care să poți folosi sintagme gen „analize la cald” sau „la rece”. E genul de înfrângere care te va urmări ca antrenor și ca echipă mereu.
E un rezultat la care, ca antrenor, nu te gândești nici în cele mai negre vise… Da. E un scor pe care nu mă gândeam vreodată că o echipă a mea îl poate înregistra. E dureros, e trist, dar din păcate e real. Cum de a fost posibilă o asemenea evoluție? Greu, foarte greu de spus. Adică, mai corect spus, e greu să găsești o explicație, mai ales după o perioadă bună în care eram convins că suntem pe drumul cel bun. Mă refer la precedentele patru întâlniri, la felul cum au fost jucătorii, la concentrare, la atitudine, aspecte pe care eu am insistat atât. Imediat după meci eram tentat să zic că s-a distrus tot ce se construise în perioada aceea, dar sunt conștient că nu am voie să gândesc așa.
Înaintea umilinței de la Belgrad, Steaua și Dinamo versus antrenorii italieni și chiar împotriva propriilor fani era cel mai actual subiect din fotbalul românesc. În privința războiului cu fanii nu sunt prea multe de comentat, totul fiind pe cât de inutil pe atât de imposibil de stabilit un învingător, pentru că e clar că toată lumea pierde. Tema tehnicienilor veniți din Italia poate și trebuie să fie dezbătută.
Fanatikul lui Ivanovici a aruncat bomba. Scandal la Timișoara. Cu Alexa, cu pariuri, cu mafie, cu meci suspect, evoluție dubioasă… Același scenariu de zi cu zi cu alți actori. Scandal.
În paralel, pe Realitatea era conferința de presă a Hertei Müller, laureată cu Premiul Nobel pentru Literatură. La fumoarul comun cu Gândul e un televizor pe care colegii de la cel mai quality cotidian din presă – părere personală – îl lasă mereu pe știri. Am rezistat tentației de a-l auzi pe Iancu și o altă poveste ciudățică în care UEFA e pe post de Hector Poirot și TAS-ul e Colombo.
Policier, cum ar veni. Am urmărit conferința de presă a unei doamne care vorbea despre viață, succes și bucurie necosmetizată. „Nu îmi vine să cred că am câștigat…”. O româncă alungată de comunism înainte de ’89, dar fără mari legături cu sportul. Cu greu i-am găsit în „Dilema Veche” o declarație în care spunea că tensiunea din fotbal o sperie. O poveste de succes care ne-a plăcut: „Cum a fost Obama pe 16 când a câștigat alegerile, de ce nu ar citi iubitorii de sport despre o compatrioată campioană? Mai ales în anul când nu am avut nicio medalie de aur…”.
Nu ne-am materializat raționamentul că liniștea redacției a fost spartă de „Avem aur la sabie!”. În timpul ședinței, Andru avertizase că șansele sunt mici, dar Rareș, Florin, Tiberiu și Cosmin i-au întors dramatic pe italieni și i-au bătut: 45-44. Ne-am mutat atenția pentru handbal, unde HCM-ul lui Popescu și Toma au făcut minuni și au învins Montpellie
Răzvan Lucescu nu începe deloc așa cum și-ar fi dorit săptămâna ultimei acțiuni oficiale a naționalei României din 2009. Planurile sale sunt date peste cap din cauză că trei dintre fotbaliștii pe care se baza pentru „dubla” cu Serbia și Insulele Feroe au mari probleme. Săpunaru, Codrea și Nicoliță nu vor putea veni la lot. Bănel ar fi trebuit să constituie noutatea lui Lucescu jr pentru meciul cu Serbia. Selecționerul îi făcuse loc în planurile sale stelistului nu numai în lot, ci și în primul unsprezece. Sâmbătă, Lucescu a mers la antrenamentul Stelei și a discutat cu Stoichiță, Panduru, dar și cu jucătorul. Întrucât mijlocașul stelist acuza dureri, s-a hotărât de comun acord ca el să nu fie forțat pentru meciul Stelei care a avut loc ieri împotriva Gloriei Bistrița. Ieri, Bănel a fost consultat de medicul naționalei, Pompiliu Popescu, și rezultatul nu a fost deloc îmbucurător, stelistului fiindu-i recomandat repaus total. „Nu am vrea să forțeze. Știm că el își dorește enorm la echipa națională, dar nu trebuie ignorat faptul că avem mare nevoie de el în campionat, dar mai ales în Europa League”, a fost mesajul oficialilor steliști. Răzvan Lucescu a decis aseară târziu că nu are rost să-l forțeze pe stelist.
După Zenga și Bergodi, Bonetti este al treilea fost mare jucător din Italia care părăsește fotbalul românesc după certuri cu oficialii
Îndepărtarea lui Bonetti de la Dinamo după un scandal la fel de mare ca și acela prilejuit de concedierea lui Bergodi de la Steaua spune multe despre situația actuală din fotbalul românesc. Conducători care nu acceptă antrenori cu personalitate, care nu au răbdare, viziune și strategie. Întâlnirea a două civilizații a dus inevitabil la un conflict deschis, după ce exponentul tehnicienilor italieni în România, Walter Zenga, a plecat atât din Ghencea, cât și din „Ștefan cel Mare” după diferende clare cu conducerile celor două echipe, cosmetizate însă în declarații diplomatice. Ceea ce au făcut Bergodi și Bonetti în decurs de câteva săptămâni nu a îndrăznit să facă niciun tehnician român. Italienii i-au înfruntat pe doi dintre cei mai vocali și mai imprevizibili oameni din fotbalul românesc: Gigi Becali și Cristi Borcea. Asta i-a costat postul, dar mai mult se poate vorbi și despre apusul unei ere: cea a italienilor în fotbalul românesc. La ora asta, Napoli la Astra reprezintă „ultimul mohican” de origine italiană
Un gest ca acela făcut marți seara de managerul Urziceniului după ce Varga a egalat rămâne întipărit. E despre fotbal, despre joc, despre pasiune, despre nebunia frumoasă a acestui sport. Odată cu sprintul făcut pentru a-i pupa mâna celui care a înscris, MM și-a câștigat dreptul de a nu-i mai fi aruncat în față ca argument în discuție pumnul dat câteva trepte mai sus unui suporter, acum mulți ani, când era oficial la Steaua. Un telefon e firesc și subiectul e de așa natură încât se trece peste bariera impusă de obicei de managerul Unirii:”Trimite întrebările pe mail”.
De unde acest gest? Ce? Că i-am pupat mâna lui Varga? E vreo poză?
Pe prima pagină la noi. Mamă, să vezi acum…Nu știu…Nu am realizat ce fac. Dacă te uiți la mine, eu nu mă prea bucur la goluri. Decât la 3 sau 4-0. Mereu mi-e teamă că mă bucur prea devreme și mi-e frică să nu se întâmple ceva.
Și acum? Se acumulase o tensiune uriașă. Îmi ziceam că această competiție e atât de puternică încât nu o să luăm niciun punct și nu o
Ca orice început, relația Copos – Stache pare soluția ideală pentru Rapid: conducători cu spirit giuleștean, stadion nou și echipă care să se bată la titlu.La finalul discuției cu Lutz Stache, George Copos se arăta satisfăcut de rezultatul acestei întâlniri și preconiza că, din noiembrie, investitorul german ar putea prelua Rapidul.
Domnule Copos, iar vă retrageți? Rapid înseamnă enorm prntru mine și va însemna mereu, dar la momentul actual nu mai am energia și entuziasmul să continui. Mi-am făcut datoria față de acest club. Am investit bani, peste 30 de milioane de euro, și mult suflet, dar am avut satisfacții extraordinare. Am luat două titluri, Cupe, Supercupe, am jucat un sfert de finală în Cupa UEFA. A venit momentul să las pe altcineva.
De ieri, Basarab Panduru este în mod oficial manager al Stelei. După o întâlnire în patru cu Cristiano Bergodi, Valeriu Argăseală și Renzo Rossi, fostul mijlocaș a spus: „Da, m-am întors la Steaua”. Aflat la Strasbourg, patronul europarlamentar a salutat mutarea pe care o anticipase încă de vineri.
Domnule Panduru, vă provocăm la prima discuție din calitate de oficial stelist. Un sentiment deosebit? Eu nu prea sunt o fire exuberantă. Sărbătoresc rar și acum ce să sărbătoresc? Munca? Bine, că îmi place sau așa zic eu acum, că o să îmi placă tot ce o să fac. Și zic eu că mă pricep. Dacă nu o să îmi placă sau nu o să mă pricep, o să plec, dar deocamdată abia am venit.
Nu ați mai fost de mult timp pe un stadion… Da, e adevărat. De un an și jumătate cred. Mă gândeam și ieri (n.r. – miercuri) că parcă nu mai e același fior. Mi-a mai trecut pasiunea asta. Am fost pentru a-l susține pe Răzvan.
Îl susțineți acum. Atunci când era la Rapid… E altă poveste și oricum eu l-am susținut întotdeauna.
Nu întâmplător am adus vorba de Rapid. Nu Răzvan e subiectul… La meci ați fost însoțit de un investitor neamț, Lutz Stache. Da, e o informație corectă. Este unul dintre investitorii de origine germană care sunt interesați să discutăm despre Rapid. Nu suntem în stadiul de a vorbi încă despre o tranzacție. Acum suntem în faza auditului financiar, a auditului fiscal.
Egalul din Franța a împărțit România fotbalistică. Există voci, nu puține și suficient de puternice, care nu ezită chiar să critice vehement naționala lui Răzvan Lucescu.
Adrian Mititelu și Gigi Becali au lansat o serie de atacuri la adresa felului în care România a abordat meciul sâmbătă seara. Lor li s-a adăugat și patronul Timișoarei, care, chiar dacă l-a menajat pe selecționer, a contestat titularizarea unora dintre tricolori. Răzvan Lucescu s-a arătat dezamăgit de corul contestatarilor. A încercat să îi ignore, dar numeroasele telefoane primite prin care era informat de reacțiile oamenilor de fotbal l-au afectat.
Pe „Stade de France”, România a câștigat o echipă, un grup. Am arătat că vrem, că ne pasă. Într-un meci în care singura noastră șansă era să ne agățăm de adversar și să încercăm să ne depășim limitele, asta am făcut.
Uitându-te la meci era aproape imposibil să nu te întrebi: „Merităm să luăm locul francezilor la Mondialul 2012?”. Obiectiv, răspunsul nu poate fi decât unul singur. Nu acum. Dar cu această stare de spirit, cu un nucleu de jucători se poate construi. Important este că noua Românie are continuitate ca atitudine și chiar ca rezultate. Că exprimarea e uneori greoaie, că suntem în multe momente ale jocului rudimentari… De asta scrie Lipovan. Eu privesc jumătatea plină.
Unul dintre cele mai importante posturi ale naționalei în meciul de sâmbătă, cu Franța, se anunță a fi cel de portar. Experiența precedentelor bătălii pe tărâm francez ne avertizează că sâmbătă va fi mult de lucru în careul tricolorilor. De data aceasta, postul pare a fi acoperit: Daniel Coman este cel mai bun portar din țară la capitolul „centrări”.
Înlocuirea lui Daniel Coman în meciul pe care FC Brașov l-a disputat vineri cu Internațional Curtea de Argeș a neliniștit conducerea tehnică a naționalei. Titularul postului de portar după accidentarea lui Lobonț constituie o piesă cât se poate de importantă pentru Răzvan Lucescu.
Mutu a revenit în România prima oară după ce TAS a dat o decizie mai mult decât drastică în ceea ce îl privește, aceea că trebuie să plătească 17 milioane de euro englezilor de la Chelsea. Parcă mai trist decât de obicei, Adi a vorbit la aeroport, dar nu a apărut pe terenul de antrenament. E apt medical? Poate din punct de vedere psihic? Va juca sau nu cu Franța?
Afectat de această decizie a TAS, Mutu s-a schimbat mult în ultimul timp. Potrivit apropiaților, exuberantul fotbalist de altădată este mult mai gânditor și mai preocupat de situația sa. Înainte și după meciul cu Ungaria s-a discutat foarte mult pe marginea faptului că Adi nu ar mai vrea să joace pentru România. Chiar și acum, înaintea reunirii de ieri, au fost voci care au vorbit despre un eventual forfait pentru Franța și Austria, dar sosirea sa ieri la aeroport a diminuat rumoarea.
În cei 52 de ani care au trecut de la prima participare postbelică a românilor în cupele europene, o singură dată s-a întâmplat ca o echipă din țara noastră să-și înfrunte destinul potrivnic și să izbutească să se califice, deși pierduse la trei goluri în tur: Sportul Studențesc. Exemplul alb-negrilor trebuie să îi ghideze azi pe dinamoviști.
Pe 4 noiembrie 1987, în manșa secundă a turului II din Cupa UEFA, Sportul Studențesc făcea vâlvă în întreaga Europă reușind să-i elimine la lovituri de departajare pe danezii de la IF Bröndby, după ce, în prima manșă, pierduse cu 0-3. Nordicii, cu o formație înțesată de vedete (opt dintre fotbaliștii acelei echipe aveau să devină campioni continentali cu Danemarca la Euro 1992), i-au tratat cu infatuare pe „studenți”.
Singurul italian care a antrenat și Steaua, și Dinamo a plecat din România după un meci direct disputat în Ghencea. Revenise ca adversar la echipa unde a trăit cele mai mari satisfacții. Acum Walter Zenga are deja vechime în Serie A, dar urmărește atent tot ceea ce se întâmplă în campionatul românesc. La o zi după ce a câștigat primul meci ca antrenor al lui Palermo, a acceptat să prefațeze pentru cititorii ProSport cel mai italian duel din derby.
Ați bătut Napoli la primul meci cu Palermo, dar Goian a fost rezervă.
Imaginile de la meciul cu Slovan sunt proaspete. Și rănile la fel. Terapie prin fotbal. De asta avea nevoie Dinamo acum pentru a nu rata definitiv un sezon ce abia a început, dar cu greu se putea găsi un adversar mai incomod.
„Fotbalul nu e război, dar avem nevoie de strategie”. E o variantă de discurs cu care pe vremuri antrenorul Dinu e posibil să își fi mobilizat echipa. Mai ales într-o zi de 23 august. Mai ales înaintea unui meci cu un adversar împotriva căruia la un moment dat a întors armele, servind interesele rivalilor de-o viață.
Dinamo – CFR nu e Dinamo- Steaua – răbdare o etapă! – dar e o confruntare intrată în legendă prin multiplele discuții stârnite atât înaintea, cât mai ales după meciurile directe din „Ștefan cel Mare”. Mulți spun că începutul sfârșitului, cu apogeul atins joia tre
Răzvan Lucescu era ieri mai degrabă preocupat, la nici două zile după victoria din meciul amcial cu Ungaria și la trei săptămâni și o zi înaintea partidei cu Franța, decisive pentru soarta calificării la Mondiale. Asta, în ciuda rezultatului pozitiv din Ungaria și a faptului că obținuse al doilea succes în deplasare cu 1-0 ca antrenor al naționalei. Ieri, când s-a întâlnit cu ProSport, Răzvan avusese o ședință cu stafful naționalei și se pregătea pentru un final de săptămână în familie.
Într-un interviu acordat cotidianului ProSport, Dumitru Dragomir a declarat că o singură dată s-a temut că o să piardă postul de conducere al Ligii Profesioniste de Fotbal. Totul s-a întâmplat în 1998, când Mircea Sandu l-a reclamat pe președintele LPF pentru antisemitism. Află mai multe despre relația dintre cei doi și cum poate face față Dragomir controverselor din fotbal din interviul de mai jos.
Scena e una de film. Cu un comportament studiat, Dragomir și Vali Alexandru discută despre activitatea Ligii.
Primul a fost în concediu „la balene”, al doilea îl updatează. „Ne scuzați că vorbim de față cu voi, dar începe campionatul…”. Dragomir gesticulează teatral și accentuează la un moment dat când i se prezintă un dosar… „Am vorbit cu Argăseală…”, îl informase Alexandru: „Și ce dacă e Steaua, bă? Regulamentul e același pentru toți!”, spune Dragomir, bătând peste o carte mirosind a tipar: „E nou… abia a ieșit! După asta vom judeca! Vezi că e un paragraf aici… Trebuie tu să te sesizezi în calitate de secretar al Ligii”, mai spune imperativ șeful Ligii. Discuția curge apoi liber… Personajul din fața noastră oferă timp de două ore un spectacol de actorie. Îl și ajută ținuta. Abia întors de la mare, e îmbrăcat tot în alb… Ca tot românul care vrea să își evidențieze bronzul.
Cele mai iubite echipe din România, cea națională și cea a Stelei, sunt în plin proces de rebranduire. Termenul e în vogă și se aplică perfect. Lucescu junior și Bergodi sunt antrenorii veniți să aducă o nouă imagine.
La Casa Fotbalului și în Ghencea se simte schimbarea. Atât unul, cât și celălalt au adus alte metode, și asta se simte. La inițiativa lui Răzvan, cei doi au stat prima oară față în față, discutând liniștiți. Până acum doar se salutaseră la finalul meciurilor în care au fost adversari. Întâlnirea, la care a mai fost prezent și secundul tricolorilor, Bogdan Stelea, a avut loc la o cunoscută terasă bucureșteană. La sfârșitul discuției, cei doi au constatat ceea ce auziseră unul despre celălalt doar prin intermediari: au aceeași viziune despre fotbal.
Cu trei săptămâni înainte de începerea unei noi ediții de campionat, Rapid agonizează. Perspectivele sunt mai mult decât sumbre și, dacă George Copos nu va acționa imediat, se poate ajunge la desființarea clubului. La această oră este un vid nemaivăzut. Sichitiu a anunțat că pleacă, Hizo dă și el semne că nu mai poate continua, Rada nu are contract semnat, jucătorii sunt copleșiți de toate aceste probleme. Strategia clubului este de a-i plăti pe fotbaliști în apropierea datei limită când pot depune memorii pentru a deveni liberi de contract. Faptul că s-au plătit numai jumătate din salariile restante încă din luna mai i-a făcut pe stranieri să izbucnească. Spadacio a avut înainte de partida de sâmbătă cu Chiajna un conflict deschis cu Grigore Sichitiu, acesta fiind și motivul nervozității sale excesive. Elinton Andrade e și el nemulțumit și a intrat într-un clinci cu membrii staffului tehnic, în vreme ce Marius Constantin a refuzat efectiv să joace, de teama unei accidentări înaintea plecării la Groznîi.
Dănuț Lupu continuă să surprindă! Fostul mare fotbalist a acceptat o discuție deschisă pe tema dopingului din sport. Mărturiile sale demască un sistem în care conducătorii, antrenorii și medicii sunt în egală măsură vinovați, iar fotbaliștii cad victime.
De câte ori e o problemă delicată, jurnaliștii te caută pe tine. Ești renumit că spui lucrurilor pe nume. Te provocăm la o discuție pe tema medicației din sport. Haideți să vă spun ceva… Eu întotdeauna am atras atenția asupra faptului că în România fotbalistul e o marfă. Porci, viței… Spuneți-le cum vreți. Conducătorii se folosesc de ei și pe urmă îi trimit la tăiere. Am jucat atâta timp fotbal și știu foarte bine ce spun. Scopul e să câștige campionatul, indiferent cum. Latura asta medicală este folosită din plin. Sub pretextul că apare nu știu ce medicament, se mai spală niște bani și tot așa. Li se dau fel și fel de pastile și unii le înghit fără să clipească.
Securitatea în fotbal reprezintă tema ultimelor zile. Dosarul lui Gică Popescu și seria de polemici mai mult sau mai puțin îndreptățite stârnite de publicarea lui au deschis o cutie a Pandorei.
Cine, cât și cum a colaborat… Numele lui Hagi a apărut într-o declarație a lui Gigi Becali: „Credeți că el nu a colaborat?”. Fostul mare internațional a replicat pe același ton: „Poate că el a avut legături cu Securitatea!”. Totul s-a sfârșit urât: „Dacă vrea să dezgropăm morții, îi dezgropăm! Tatăl lui a fost la CAP, tata nu”, a spus finanțatorul Stelei, coborând nivelul discuției și ducând subiectul spre derizoriu.
Milițianul Corleone aruncă „șopârle”
Cristiano Bergodi, tehnicianul italian al Stelei a reușit performanța de a fi cel mai curtat tehnician din fotbalul românesc. A salvat Iașiul de la retrogradare, a dat culoare Rapidului, a pus bazele unei echipe închegate a Clujului și a fost ultimul care a făcut performanță la Național. Nu este neapărat genul de tehnician sclipitor, dar fotbalul jucat de echipele pe care le-a condus a fost unul curat. Mizează mult pe ideea de grup, se impune prin naturalețe. Delimitează clar linia în spatele căreia trebuie să se plaseze jucătorii…Glumește cât trebuie cu ei, dar nu e genul de tehnician „mămos” care să se ofere să le rezolve problemele. Știe când și cum să se impună. Nu ezită să urle, dacă e cazul și face o echipă foarte bună cu Renzo Rossi, prietenul și colaboratorul său. Dealtfel ultimul își va lua atestatul de team-manager de la renumita școală de la Coverciano. Pe baza informațiilor și a discuțiilor cu apropiații italianului, Prosport a schițat 10 din principiile de bază pe care Bergodi le aplică la echipele unde antrenează și pe care le vom vedea mai mult ca sigur și în Ghencea.
Telefonul a sunat joi seara. Un apel fără nume, din cauza unui banal aparat schimbat, ca apel în așteptare plus presiunea închiderii primei ediții. Decizia de a suna mai târziu. Era un număr cunoscut. La câteva zeci de minute, un dialog. Habar nu aveam că va fi ultimul cu o persoană dragă, dar căreia din punct de vedere profesional i-am acordat nedrept de puțină importanță. El era triplu campion național la aviație sportivă, cel mai tânăr comandant de aerodrom, instructor de zbor, pilot de la 15 ani cu peste 1.000 de ore de zbor și unul dintre cei mai, dacă nu cel mai talentat produs al școlii românești de aviație sportivă. Eu îl priveam mereu doar ca pe Mișu. Băiatul mai mic al nașei și verișoarei mele, de care mă lega o relație specială din punct de vedere sentimental…
Mihai Roman, ultimul dintre tricolori, a venit în cantonamentul de la Mogoșoaia imediat după ce a îngropat visul de titlu al dinamoviștilor.
„Ezit în privința unui singur jucător… Nu știu dacă să îl convoc și pe Mihai (n.r. – Roman)”, îi spunea lui Dinu Gheorghe, înaintea meciului cu Dinamo, Răzvan Lucescu, antrenorul Brașovului și selecționerul României.
Ideea materialului vine din ineditul situației. Răzvan Lucescu ajunge azi în București ca antrenor al Brașovului. Mâine va fi pe bancă la Dinamo-FC Brașov, iar luni va conduce prima acțiune a naționalei, ca selecționer. Duminică seara la începutul meciului în drumul său spre banca tehnică își va saluta probabil adversarii, dar la final îi va chema pe Marius Niculae și Dănciulescu la el și le va spune: „Ne vedem mâine la lot”. Potrivit apropiaților, Răzvan își împarte timpul între discuțiile cu colaboratorii săi de la Brașov înaintea meciului cu Dinamo și cele cu Dan Apolzan. „Mă gândesc la jocul cu Dinamo… Vreau să îi bat pentru mine și pentru nimeni altcineva. Și pe ei, și pe Timișoara. Nu mă interesează calcule sau altceva. Lituania? Sunt cu mintea și acolo, trebuie să definitivez lotul”. Asta e ceea ce spune Lucescu junior în aceste zile.
Alexa, Galamaz, Dănănae și Apostol, surprizele lui Răzvan
E un final demn de Agatha Cristie. Crisi Borcea ar oferi unul cu happy-end pentru Dinamo. Două victorii cu Brașovul și cu Argeșul, Timișoara să nu își recupereze punctele și să bată Urziceniul. Este încă, să recunoaștem, cel mai plauzibil.
Și totuși…Unde este crima? Discursul și acuzele se înscriu în limite ale suportabilului și au o mare doză de subliminal. Se acuză printre rânduri. Traducem noi!
1. MM Stoica și Urziceniul arată cu degetul spre Brașov pe tema arbitrului român, iar Petrescu sugerează că Timișoara nu e atât de anti-Dinamo.
În tabăra liderului există convingerea că Dinamo nu va fi oprită nici de Brașov, nici de Argeș. Dinu Gheorghe e bănuit de MM că e gata să faciliteze succesul „câinilor”, prin intermediul unor jucători pe care îi controlează.
Petrescu spune practic că Timișoara a pierdut deliberat meciurile cu Dinamo și că își va da viața duminică. Brașov și Timișoara sunt complicii lui Dinamo. Asta spune Urziceniul!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER