Uraganul Fiji

Naționala de rugby a Insulelor Fiji a avut parte ieri de o
experiență inedită. Aflați de câteva zile în București, pentru
meciul de mâine cu România, de pe Stadionul Arcul de Triumf (ora
17:00, în direct pe TVR 2), elevii lui Glen Ella au vizitat „casa
lui Ceaușescu”, așa cum știau că se numește, din manualele de
istorie.

Profitând de ziua liberă, rugbiștii din Oceania au asistat de
dimineață la o adevărată lecție de istorie improvizată pe
impozantele coridoare și încăperi ale Palatului Parlamentului.
„Wow, este imensă!”, „Incredibil ce a putut face omul!”, „A locuit
vreodată cineva aici?!”, „Câți kilometri are lucrul ăsta?”, „Cât a
costat?”, se amestecă repede în engleză primele impresii ale
fijienilor, care coboară din autocar cu ochii ațintiți de imensa
construcție. Ca la un semn, se răsfiră toți în parcarea imensă,
încercând parcă să cuprindă cu privirea toată clădirea. „Nu am mai
văzut niciodată așa ceva”, murmură Semi Rogoyawa, unul dintre
oficialii echipei.

„Atenție,
să nu vă rătăciți!”

Filtrele de securitate de la intrare rămân în urmă iar,
rugbiștii se adună pe treptele scării de marmură, admirând tavanul
imens. „Tot ce știam despre România, despre această clădire e ceea
ce am învățat la școală. Să venim aici și să vedem toate acestea e
impresionant. Sincer, nu mă așteptam să arate astfel, e mult mai
mare decât auzisem”, explică managerul echipei, Joseph Browne. Este
întrerupt de ghidul care îi preia și îi roagă să rămână cu grupul
pentru a nu se rătăci. „Chiar așa de grav e pe aici, că te poți
pierde?!”, se amuză unul dintre ei.

Poze,
zâmbete și uimire

Sălile și holurile par că nu se mai sfârșesc, succedându-se
rapid, cadru după cadru. Marmură albă, candelabre imense și covoare
de zeci de metri, totul este „filtrat” repede de ochii atenți ai
„fijienilor zburători”. Aparatele digitale lucrează non-stop
„înghețând” atent fiecare detaliu. Bustul lui Ștefan cel Mare,
care tronează impunător pe un coridor imens, îl impresionează pe
flankerul Apolosi Satala (foto), care își oferă o amintire pozând
lângă voievod. „Este uimitor tot ce s-a făcut aici. Câte ore
durează să vezi toată clădirea?!”, se „sperie” însă acesta, după
jumătate de oră de urcat și coborât scări. „Se vizitează cam 10%
din clădire”, îl liniștește ghidul. Satala zâmbește și mai urcă un
etaj. Al doilea din cele multe care vor urma…