Fiecare rundă din Superliga îți aduce exclusiv în ProSport rubrica Secretele din Meciul Etapei, provocarea pe care jurnalistul Gabriel Berceanu și antrenorul invitat al fiecărei săptămâni au lansat-o suporterilor din 2024! Tuturor celor care trăiesc fotbalul pasionați de elementele tactice, dornici să înțeleagă adevărații eroi din teren, mutările tehnicienilor și explicația fazelor decisive. Astăzi, analizăm din perspective inedite Farul Constanța – FCSB 0-1.
Secretele din Meciul Etapei înseamnă o radiografie realizată în exclusivitate de un tehnician român pe marginea duelului din Superliga. Apoi, repere evidențiate de Gabriel Berceanu, jurnalist ProSport, care rescriu istoria partidei dintr-o perspectivă specială, între catedrala peluzei și memoria subiectivă a generațiilor. Iată analiza realizată în această rundă împreună cu tehnicianul Ovidiu Burcă și cum se explică succesul liderului în fața campioanei en-titre!
Ca jucător, Ovidiu Burcă are în palmares titlul de campion al României cu Dinamo (2004), trei Cupe ale României și o Supercupă în tricoul alb-roșu pe care l-a îmbrăcat în perioada 2002-2005. Înainte a mai jucat la Emelec Guayaquil (Ecuador), JEF United Chiba, Ventforet Kofu (Japonia) și Universitatea Craiova. După Dinamo, la FC Național, Energie Cottbus (Germania), Beijing Guoan (China), Poli Timișoara și Rapid.
Antrenorul Ovidiu Burcă (44 ani) și-a început cariera pe banca tehnică în 2010, la formația U19 a celor de la Rapid București. După un sezon a trecut la nivelul echipei secunde a giuleștenilor, apoi la CSM Slatina, echipa orașului său natal, cu care a reușit promovarea în Liga 2. În iulie 2022 a preluat Dinamo București și a promovat-o în Superliga, pregătind „câinii” până la finele lunii noiembrie 2023. Anterior carierei de tehnician, Burcă a fost director sportiv la Oțelul Galați, manager și acționar al Academiei Rapid, dar și președinte al clubului giuleștean.
Iată concluziile lui Ovidiu Burcă după Farul Constanța – FCSB 0-1, începând cu contextul partidei:
În contextul victoriei de aseară a Craiovei, FSCB era nevoită să învingă pentru a aborda următoarele meciuri cu mai puțin presiune, simțea oltenii deja destul de aproape în spate. În același timp, Farul avea nevoie de victorie pentru a-și da seama dacă se poate menține aproape de primele locuri. Un meci destul de încărcat din punct de vedere mental, pentru jucători dar mai ales pentru antrenori.
Ce duel al filozofiilor de joc am văzut?
S-au întâlnit două echipe cu filozofii de joc asemănătoare, ambele își doresc să controleze jocul prin controlul posesiei. O filozofie foarte clară de fotbal mixt, pozițional și funcțional în ultima treime de teren, construcție de la portar și fundașii centrali, căutând progresia și unghiuri de pasare din aproape în aproape pentru a ajunge cât mai rapid în poziții de finalizare. Cât mai puțin timp petrecut în fază defensivă pentru prospețime sporită în momentele de control al balonului.
Gică Hagi a optat în echipa de start pentru jucători dispuși să facă efort, contra FCSB e nevoie de fotbal total, presing, viteză în tranziții. E motivul pentru care i-a preferat pe Cojocaru, pe Cristi Ganea și Grameni la mijloc, iar Deaconu pe post de extremă dreaptă. De partea cealaltă, oaspeții cu două noutăți față de ce ne obișnuisem în ultima vreme. Apare Radaslavescu în locul lui Tavi Popescu și, după o lungă perioadă de timp, Chiricheș. O decizie cumva riscantă, dar ținând cont de evoluțiile oscilante și nesiguranța lui Dawa din ultimele meciuri, a fost o decizie bună! Chiricheș a arătat echilibru, clasă, a organizat foarte bine echipa din punct de vedere defensiv.
Începutul de meci a aparținut gazdelor, iar Ovidiu Burcă explică de ce s-a întâmplat acest lucru:
Pe început de meci, Farul mi s-a părut echipa proactivă, a încercat să controleze mai mult jocul, cu modulul lor clasic de construcție: Queiros coborând între fundașii centrali, apărătorii laterali împingând jocul, cu doi atacanți laterali mult între linii și cu Louis Munteanu încercând să lungească echipa adversă. Au avut fluiditate destul de bună primele 15-20 de minute, schimbări utile de direcție, apoi lucrurile s-au mai echilibrat. Banda lor stângă, prin Ganea, Dussaut și Cojocaru a funcționat mai bine decât cea dreaptă, unde Popescu a fost utilizat probabil ca să-l blocheze pe Florinel Coma. Dar nici el, nici Deaconu, nu-ți oferă amplitudine.
Dar și cum a reușit să revină FCSB în meci:
După startul ezitant, FCSB a încercat să așeze jocul, dar cu probleme de construcție din treimea proprie, sub presingul Farului, extraordinar de bun, care a adus și recuperări utile. Tot banda stângă mai periculoasă, cu Radunovic, Olaru și Coman. Apropierea lor dezechilibrează. Radaslavescu a părut timorat în dreapta, pe o poziție nefirească, eu îl văd jucător de centrul terenului. Cu Băluță jucător de viteză, FCSB a avut câteva tranziții în prima repriză în care a dezvoltat bine jocul și a forțat în fazele fixe executate excelent de Coman, deși fără finalizare, dar prevestind pe apărarea în zonă, destul de statică, a Farului, ce va urma. Schimbarea lui Radaslavescu a schimbat dinamica jocului. Băluță a trecut în flancul drept, dar fără un plus așteptat de FCSB. Tavi Popescu a fost mai mereu în contratimp, nesincronizat nici cu colegii de ofensivă, nici cu mijlocașii centrali, stingher. Totuși, prin această modificare, Coman și Băluță au crescut în joc.
Iată și analiza lui Ovidiu Burcă pentru repriza secundă în diferite perspective:
Repriza a doua a adus mai multe situații de poartă. Intrarea lui Antwi a contribuit la o dinamică mai bună pentru FCSB, a forțat mărirea spațiilor în defensiva Farului. La fel cum apariția lui Grigoryan a adus mai multă viteză ofensivă și amplitudine dobrogenilor. Poate cea mai mare ocazie a lor a venit în acest context, Louis Munteanu șutând în Târnovanu. Una din cele mai mari calități ale FCSB este că, atunci când câștigă mingea aproape de poarta adversă, are jucători ce pot dezvolta extrem de rapid spre finalizare. Oaspeții mi s-au părut mai compacți după pauză, au reușit să se sincronizeze mai bine la presingul avansat, au creat și ocazii din recuperări în terenul advers. Florinel Coman a apărut deseori în poziție de nouar, alternând cu Tavi Popescu. Iar asta a ajutat, cu Florinel atacant central ținând mai bine mingea, prin forța lui, prin felul în care simte spațiile. A dat mai mult timp echipei în ofensivă.
Greșeală defensivă mare la acest nivel, la golul marcat de FCSB. Șut i-a luat fața adversarului pe colțul scurt, nu poți permite așa ceva mai ales când execută cornerul Coman, jucător care bate cu intensitate și precizie. Eroare mare de marcaj, gol foarte frumos dintr-un unghi dificil. Din păcate, spre ultima treime, ambele echipe au arătat prea puțin fotbal, prea puțină personalitate. Joc încâlcit, luptă surdă, poate și din cauza mizei. Meci sărăcăcios.
Schimbările Farului, venite târziu, spre un 4-2-3-1, nu au dat timp jucătorilor pentru impactul dorit. FCSB rămâne la 7 puncte în fața Craiovei pe care o va întâlni etapa următoare, cu altă dezinvoltură și altă abordare decât dacă azi ar fi pierdut. Farul, din păcate, mi s-a părut echipă confuză, fără personalitate, fără dorința și foamea de anul trecut. Prezența în play-off e o performanță în sine.
Titularizarea lui Radaslavescu în extrema dreaptă a debutat înfiorător. După 5 minute, două acțiuni deja ale Farului, finalizate cu șuturi pe poartă, dintr-un flanc unde roș-albastrul nu și-a găsit reperele. A strâns deficitar, amplificând limitele lui Vali Crețu, subliniate și de preluări relative. Apoi, același Radaslavescu, pasă simplă, greșită, direct la adversar, în colțul careului. Și balon pierdut extrem de ușor în tușă (minutul 18). Iar când a făcut rocadă cu Alex Băluță și a încercat atacant central, a blocat mingea trimisă de Șut spre poarta dobrogenilor (20).
Schimbat deja în minutul 28 cu Tavi Popescu, fotbalistul de 19 ani a fixat un bilanț groaznic:
Pe cât de neinspirată a fost mutarea FCSB, pe atât de echilibrată a devenit surpriza lui Gică Hagi. Cu Mihai Popescu în dreapta defensivei, Farul a blocat prin stoperul utilizat pe postul neașteptat tentativa de contră a lui Florinel Coman (15), apoi a respins din fața șeptarului oaspete lansarea acestuia în diagonală (17). După jumătate de oră, Popescu era liderul intercepțiilor de pe tot terenul.
Iar titularizarea lui Cojocaru în ofensivă intră tot în categoria fler de excepție pentru Gică Hagi. Viteză, tehnică fină, 2 șuturi pe poartă în 30 de minute, eficient în combinații Ionuț Cojocaru.
Inventivitatea lui Gică Hagi a subordonat tactic previzibilul FCSB-ului în prima repriză. „Regele” a gândit nu doar antidot la principalele pericole roș-albastre, ci și un sistem care să fluidizeze construcția Farului accentuând cele mai importante avantaje ale jucătorilor săi. Din 4-3-3 clasic la Hagi, spre un 3-4-2-1 isteț în dinamica meciului, cu Cristi Ganea mijlocaș cel mai adesea pe durata primelor 45 de minute!
Iată cum a arătat soluția Gică Hagi în teren, pentru prima repriză:
De evidențiat cele 4-5 intervenții excelente ale lui Târnovanu, inclusiv la respingerea nefericită a lui Ngezana, cu capul spre propria poartă, în minutul 57. Pe fază și inspirat în prima repriză, redutabil și în duelul cu Louis Munteanu de după pauză.
Dar trebuie evidențiată și lipsa oricărei coerențe, măcar în aparență, când a venit vorba de construcție ofensivă la FCSB. Senzație pregnantă a unei dependențe cvasi-totale de artificiul așteptat al lui Florinel Coman sau Darius Olaru. Și Farul s-a mai stins prin Cojocaru sau erorile de pasare ale lui Grameni, în ciuda intrării constructive a lui Grigoryan.
Din echilibrul de nivel scăzut al ultimelor minute, o fază fixă gestionată excepțional a dus golul pentru FCSB. Corner executat perfect de Florinel Coman, lovitură de cap de pe colțul scurt, trimisă impecabil de Adrian Șut.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER