Pui de dac

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Să decupăm din radiografia neconvențională a lui Bölöni, găzduită de France Football, pasajele care ating fotbalul în care acesta a făcut ochi. Cât despre starea națiunii, îi lăsăm deputatului Dumitru Dragomir plăcerea de a urechea milioanele de căpșunari nepatrioți și de a-i atârna în ștreang pe statisticienii care ne tot alungă în hăul tuturor topurilor în coasta Albaniei. De-ar fi să se potrivească la aprecierile lui Bölöni, Franța și ceilalți mușchetari din grupă n-ar lipi geană pe geană în nopțile dinaintea partidelor directe cu „tricolorii”.

Donadoni și-ar face frate de cruce pe vecie orice fostă glorie din il calcio care i-ar copleși echipa cu aprecieri de genul „știe să sufere, să se apere, să se organizeze, să se adapteze” pentru ca apoi „prin viclenie sau talent să aibă una sau două lovituri de geniu pentru a crea surpriza”.

Dacă vorbele ar fi fost pe buzele lui Rivera, Baggio sau Baresi, cu siguranță că Donadoni le-ar fi înroșit obrajii cu sărutări. La noi, o anumită parte a oamenilor din fotbal a sărit ca arsă, ca întotdeauna când e rostit numele lui Bölöni. De aceeași teapă cu cei cu care, acum două decenii și jumătate, au născocit ironia „cum te numești tu pui de dac? Loți!” pe seama unui titlu nefericit în „Sportul” după un fabulos Bölöni – Zoff 1-0.