Speriat de moarte: Mutu nici nu mai vrea să iasă din casă!** „Briliantul” se simte ca în filmele horror după ce a auzit poveștile cu fotbaliști uciși de șefii de club

Adrian Mutu s-a transferat în Corsica la finalul perioadei de transferări din această vară și, aparent, este hotărât să își încheie cariera la Ajaccio. Asta în ciuda poveștilor horror care caracterizează insula în care s-a născut Napoleon Bonaparte.

Românul a aflat abia după ce transferul a fost parafat faptul că președintele clubului său, Alain Orsoni, este un adevărat interlop în Corsica, el fiind suspectat că ar fi stat la baza răzbunării ce a urmat asasinării fratelui său, Guy Orsoni, în 1983. Conform presei franceze, citate de cotidianul Național, șeful lui Ajaccio ar fi organizat un commando și i-ar fi ucis pe toți cei bănuiți că i-ar fi ucis fratele!

Acesta nu este însă unicul episod sângeros petrecut în Corsica. Pierre Bianconi, fost fotbalist și căpitan al echipei Bastia, a dispărut fără urmă în 1993. Conform surorii acestuia, totul s-a petrecut după un conflict pe care jucătorul l-ar fi avut cu președintele grupării corsicane, J.F. Filippi. Atunci, șeful i-ar fi cerut înapoi mașina dată de club, pe care Bianconi i-ar fi adus-o cu daună totală, după ce a avariat-o grav cu o rangă.

Pierrot avea 31 de ani la data dispariției sale. Fotbalistul nu a făcut niciodată un secret din faptul că ar fi un simpatizant al curentului naționalist din insulă. Nu era oficial membru al Frontului Național de Eliberare al Corsicii, însă modul în care a fost tratat cazul dispariției sale pare să arate contrariul. Bianconi a fost răpit pe data de 29 decembrie 1993, după cum susține sora sa în cartea pe care aceasta i-a dedicat-o. Totuși, poliția a închis cazul, fără să adauge nici măcar o filă la dosar.

„Eu mai am încă speranțe. Justiția nu mi-a dat niciun răspuns, dar eu nu am să renunț niciodată”, declara Lea Casale, sora lui Bianconi, într-un articol publicat în 2011 de ziarul „Corse-Matin”. Femeia a scris și o carte pe marginea subiectului, „Le bleu d l’innocence-Chronique d’une disparition mysterieuse”, lucrare apărută în 2010 și care prezintă partea sa de anchetă pe care a realizat-o timp de 17 ani.