Revoluţie în tenis | De ce ITF a transformat radical jobul de profesionist în 2019? O jucătoare din România s-a revoltat public şi conduce opoziţia, Toni Nadal şi un alt nume mare îi dau dreptate

14 mar 2019 8686 afişări Comentează şi tu Tenis
Revoluţie în tenis | De ce ITF a transformat radical jobul de profesionist în 2019? O jucătoare din România s-a revoltat public şi conduce opoziţia, Toni Nadal şi un alt nume mare îi dau dreptate 2 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7966/17908001/1/patrascu.jpg

de Valentin Lupu

În tenisul profesionist nu curge numai lapte şi miere. Vedem vârfurile, savurăm victoriile Simonei Halep, dar ce se întâmplă în tabăra de bază, acolo unde talente ca al ei se vor şlefuite, munca e de sisif şi doar puţini răzbat pentru a urca măcar într-atât încât să simtă aerul tare al înalţimilor circuitelor profesioniste?

Tinerii jucători se lovesc, nu de azi de ieri, de n bariere în căutarea visului de a-şi transforma ceea ce a fost cândva o joacă de copil, mai apoi un hobby de adolescent, într-o meserie în toată puterea cuvântului. Majoritatea de ordin personal, dar şi altele, la fel de greu de trecut, generate de un sistem departe de a fi perfect. Conform unui studiu ITF, numai 600 de jucători din întreaga lume pot trăi efectiv din tenis! Spre exemplu, în 2013, din cei circa 14.000 de jucători activi în circuitul profesionist, aproape jumătate nu au câştigat niciun ban!

Loteria cu 0,001% şanse

Totuşi, ca şi la jocurile de noroc, mirajul unui potenţial venit cu multe zerouri atrage, pe principiul, mai mult sau mai puţin raţional, că atâta vreme cât există chiar şi o mică posibilitate de a da lovitura, de ce să nu încerci? Conform unei serii de calcule ale unor specialişti în Economia sportului, un băiat de 18 ani aflat pe locul 100 în lume în 1997 a avut mai puţin de a mia parte dintr-un procent (0,001%) şansă de a aduna din câştiguri mai mult de 10 milioane de dolari de-a lungul carierei. Nu sunt aşa mulţi bani cum ar părea, ţinând cont de costurile anuale, care se învârteau în jurul a 40.000 $, nepunând la socoteală salariul antrenorului. Aceleaşi studii au condus, pe cifre, la concluzia că tenisul are unul dintre cele mai mari niveluri de inechitate dintre toate sporturile. Cei foarte bine clasaţi, atât la masculin, cât şi la feminin, pot câştiga sume consistente, în timp ce aceia clasaţi între locurile 200 şi 2000 se aleg cu te miri ce şi mai nimic.     

Ce şi cum s-a schimbat acum

Reformele deja implementate de la începutul actulului sezon, rezultatul unor analize care au durat trei ani, sunt fără precedent. Din intenţia principală de a-i sprijini pe juniorii talentaţi la trecerea către seniorat, inclusiv financiar, dar şi pentru a atrage mai mulţi practicanţi şi organizatori de turnee, Federaţia Internaţională de Tenis a lansat de anul acesta circuitul ITF World Tennis Tour, noua umbrelă ce comasează fostele ITF Pro şi ITF Juniors. Concret, pe tablourile principale ale noilor concursuri cu premii de 15.000 şi 25.000 de dolari apar locuri garantate (cinci la număr) oferite juniorilor de valoare, în ordinea clsamentului, pe lângă wild-card-uri. De la împlinirea vârstei de 14 ani, atât baieţii cât şi fetele devin eligibili în a se înrola în noul circuit, ce, pe hârtie, va asigura o trecere mai lină între cele trei stadii ale sale: concursurile Juniors (care oferă puncte în clasamentul ITF Junior World Ranking), cele de 15k (câştiguri financiare şi puncte în clasamentul ITF World Tennis) şi cele de 25k+ (premii în bani, iar în fazele superioare, atât puncte în ITF World Tennis, cât şi puncte ATP, respectiv WTA).

"Beneficiile pentru tenis vor fi pe scară largă şi pe termen lung - va creşte numărul ţărilor care vor găzdui concursuri şi se va menţine caracterul global al sportului, cele mai mari talente vor fi mai eficient sprijinite. Vor seta o cale realistă şi sustenabilă pentru mai mulţi jucători de a se întreţine prin tenis", anunţă ITF.


     
Efectele: de la vis la realitate, sau aripi frânte?

Toate bune şi frumoase. Numai că, în practică, noul sistem a atras deja numeroase voci care susţin contrariul, vorbind de piedici suplimentare pentru tinerii jucători. Maria Pătraşcu, o jucătoare canadiană de 22 de ani născută la Bucureşti, a stârnit furtuna cu a ei petiţie online, ce se apropie de 15.000 de adepţi. Pe site-ul change.org, oricine poate "semna" pentru "Schimbarea regulilor ITF", argumentele înşirate fiind:

1. Reducerea drastică a numărului de jucători care pătrund în ATP (de la 2000 la sfârşitul lui 2018, la 750 în prezent), respectiv WTA (de la 1250, la 850).

2. Turneele cu premii de 15.000 de dolari nu mai sunt considerate profesioniste deoarece nu mai acordă puncte în ATP/ WTA

3. Mulţi jucători continuă să participe în turneele de 15.000 de dolari (chiar şi din primii 200 din lume) deoarece foarte multe se desfaşoară în săptămâni consecutive în acelaşi loc. Ceea ce nu e cazul celor de 25.000 $. Asta înseamnă că toţi jucătorii trebuie sa-şi crească semnificativ bugetele săptămânale pentru călătorii la turnee de 25.000 $ şi mai mult (în care momentan mulţi nu au loc să pătrundă nici măcar în calificări).

4. Toate turneele ITF au redus mărimea tablourilor de calificări de la 128/64/48/32 la 24. În consecinţă, sute de jucători nu sunt nici macar capabili sa participe. Soluţia teoretică, un tablou de precalificări, este la latitudinea organizatorului de turneu.


Maria Pătraşcu, alături de Simona Halep, la Toronto, în august 2015

Concluziile din finalul pledoariei Mariei Pătraşcu dau de gândit.

"Jucătorii care şi-au pierdut clasamentul ATP/ WTA ca urmare a noului sistem nu mai sunt consideraţi profesionişti, ci doar cei care au puncte adunate în turnee cu premii de la 25.000 de dolari în sus (la masculin, numai învingătorul şi finalistul turneelor de 25k primesc puncte ATP). Li s-a coborât statutul. Toţi mai-marii jucători pe care îi vedem la televizor azi şi toate legendele tenisului şi-au câştigat primele puncte ca profesionişti jucând în turnee entry-level. Acest prim pas, atât de important, nu mai există. Însăşi esenţa de a începe o carieră profesionistă, precum şi de a o continua, va dispărea pentru mulţi jucători din întreaga lume dacă aceste schimbări sunt menţinute. Mulţi au spus că probabil vor abandona tenisul. (...) Poate ca jucătorii sunt singuri pe teren, dar acesta este un semnal pentru toţi, de a-şi uni forţele şi a spune nu acestor schimbări. Pentru toţi membrii echipelor lor, familiilor, fanilor, oamenilor din întreaga lume, de a se ridica împotriva acestei nedreptăţi."

Mari nume dezaprobă reformele
 

"Care ar trebui să fie obiectivul ITF? După părerea mea, acela de a promova sportul nostru şi de a-l face mai disponibil tuturor jucătorilor. Noile reguli descurajează jucătorii"
Toni Nadal

"Sunt 100% de acord  cu Toni. ITF ar trebui să regândească aceste reguli. Trebuie să-i ajutăm pe jucătorii dintre locurile 100 şi 1000 ATP şi să facem lucrurile să se întâmple pentru ei, mai degrabă decât să-i descurajăm".
Patrick Mouratoglou


România a rămas cu numai 4 jucători în ATP!

Şi-aşa în criză de efectiv în clasamentul profesionist masculin, odată cu schimbările, tenisul românesc se mai afişează cu doar patru reprezentanţi în întreaga ierarhie mondială: Marius Copil (locul 76), Dragoş Dima (330), Nicolae Frunză (564) şi Bogdan Ionuţ Apostol (625).

În WTA, ierarhia la zi arată mult mai roz pentru noi, România figurând cu nu mai puţin de 27 de reprezentante: Simona Halep (2), Mihaela Buzărnescu (31), Irina Begu (70), Sorana Cîrstea (98), Ana Bogdan (106), Monica Niculescu (127), Alexandra Dulgheru (161), Irina Bara (165), Alexandra Cadanţu (239), Andreea-Amalia Roşca (244), Elena Gabriela Ruse (253), Jaqueline Cristian (363), Irina Fetecău (395), Gabriela Talabă (402), Laura Andrei (406), Cristina Dinu (457), Miriam Bulgaru (486), Nicoleta Dascălu (501), Andreea Ghiţescu (589), Ilona Ghioroaie (637), Andreea-Loredana Roşca (668), Oana Georgeta Simion (701), Cristina Ene (730), Andreea Prisăcariu (744), Andreea Mitu (799), Alexandra Damaschin (822) şi Georgia Craciun (853).

Interesant e că, privind spre viitor, către noile generaţii, situaţia pare a se inversa: în ITF World Tour Juniors, stăm mai bine la băieţi decât la fete!

Cum stăm în noile ITF World Tour Rankings

Juniori - Băieţi (5 români în Top 300)
6 Filip Jianu
71 Nini Dica
83 Cezar Creţu
91 Nicholas Ionel
129 Sebastian Gima

Juniori - Fete (3 în Top 300)
229 Oana Corneanu
232 Fatima Keita
286 Raluca Tudorache

Simplu masculin (5 în Top 300)
89 Nicolae Frunză
98 Dragoş Dima
198 Bogdan Ionuţ Apostol
243 Edris Fetişleam
270 Vasile Ghilea

Simplu feminin (12 în Top 100)
2 Ilona Ghioroaie
11 Georgia Crăciun
18 Andreea-Loredana Roşca
34 Ioana Gaşpar
38 Cristina Ene
41 Elena Cadâr
55 Oana Georgeta Simion
67 Alexandra Damaschin
80 Miriam Bulgaru
90 Andreea Mitu
92 Andreea-Amalia Roşca
93 Irina Fetecău


Maria Pătraşcu a devenit vocea jucătorilor de tenis de pretutindeni

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.