"Parcă a fost o finală fără suflet!" | SPECIAL: Cum se simte o finală de Mare Şlem fără jucătoarea favorită. Experienţa meciului Barty - Vondrousova, la Roland Garros 2019: biletele pentru Simona Halep, steagul lăsat acasă şi cum a salvat ziua Djokovic

9 iun 2019 2236 afişări Tenis
"Parcă a fost o finală fără suflet!" | SPECIAL: Cum se simte o finală de Mare Şlem fără jucătoarea favorită. Experienţa meciului Barty - Vondrousova, la Roland Garros 2019: biletele pentru Simona Halep, steagul lăsat acasă şi cum a salvat ziua Djokovic Finala Roland Garros 2019, prin ochii românilor din complexul de la Porte D'Auteuil. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport
GALERIE (4 de imagini) VEZI GALERIA

Corespondenţă din Paris

"Parcă a fost o finală fără suflet", suspină unul dintre mulţii fani români prezenţi în complexul de la Roland Garros, sâmbătă, 8 iunie, zi în care s-a dat trofeul la simplu feminin.

A-ţi cumpăra bilete la o finală de Grand Slam implică un risc. Ţi-ai dori cu ardoare să vezi un anume jucător, însă cu excepţia cazului în care îţi propui să îl vezi pe Nadal la French Open, care în ultimii 15 ani a ratat doar trei finale, nu poţi decât să faci o cruce, să speri şi să-ţi pui aceeaşi dorinţă de câte ori se iveşte prilejul de a bifa o superstiţie de atragere a norocului.

Procesul de vânzare al biletelor pentru Roland Garros 2019 a început, cu pachetele preferenţiale, în ianuarie. După ce, pe rând, organizatorii au pregătit pachete de bilete pentru membrii afiliaţi ai Federaţiei (30 ianuarie), pentru grupuri consistente (4 februarie), pentru cei cu dare de mână suficientă pentru a plăti pachete Premium (6 martie) şi pentru persoanele cu dizabilităţi (13 martie), cea mai mare parte a biletelor a intrat spre vânzare pe 20 martie 2019. Pe 17 aprilie a urmat un val doi de vânzări, numit resale, iar ultimele bilete au devenit accesibile, în regim last minute, pe 7 mai.

Arena Philippe Chatrier a fost înţesată de români, sâmbătă, iar pentru orice observator neutru a fost evident faptul că, în ciuda faptului că am văzut fani cu steaguri sau machiaţi în culorile tradiţionale pentru a-şi susţine favorita, nici australienii, nici cehii nu s-au apropiat vreo secundă de felul în care românii au încurajat-o anul trecut pe Simona în finala cu Stephens sau de cum s-a strigat anul acesta pentru deţinătoarea trofeului, în primele runde.

Pe alei, înainte, dar şi după meci, cam pe oriunde ai fi luat-o, prindeai din zbor fără efort câteva cuvinte din dulcele grai românesc.

ProSport a luat pulsul în complexul de la Roland Garros, sâmbătă, pentru a vedea cum a s-a simţit finala fără Simona pentru cei care veniseră tocmai pentru a o vedea pe Simona. A fost cam ca o sărbătoare fără sărbătorită, o sindrofie fără tort sau un pacheţel cu mâncare pentru pauza de la şcoală în care puştiul nu-şi găseşte ciocolăţica cu care fusese obişnuit.

"Finala fără suflet" sau cum alunecă imediat gândul: "În momentul premierii, îmi închipuiam tot stadionul plin de steagurile României"

Cristina şi Cătălin, soţ şi soţie, au părăsit pentru câteva zile Bruxelles-ul în care trăiesc şi muncesc, pentru a vedea, în premieră, turneul de la Roland Garros.

"Jocul nu a fost extraordinar şi bănuiesc că mai mult de jumătate de stadion venise pentru Simona. Toată lumea aştepta să o vadă pe Simona în finală şi meciul nu a mai fost aşa interesant. Parcă a fost o finală fără suflet", spune Cătălin.

Cristina îl completează: "În momentul premierii, îmi închipuiam tot stadionul plin de steagurile României. Aşa îmi închipuiam. Aveam pregătit un tricou cu România, steag, de toate". Însă toate acestea au rămas până la urmă la hotel, până la data viitoare.

Aşteptările românilor de a o vedea pe Simona, la Paris, au fost cu atât mai justificate cu cât românca era singura sportivă care îşi trecuse în cont prezenţe consecutive în finalele aceluiaşi turneu de Mare Şlem în 2017 şi 2018, domina net de vreo cinci ani sezonul de zgură, prin totalul punctelor făcute pe suprafaţa cărămizie, era deţinătoarea trofeului şi mai şi are un joc cu lipici la zgură, datorită unei excelente deplasări pe teren, care o face să apere cu naturaleţe şi eficienţă de zid în zilele bune cam orice lovitură venită din partea cealaltă a fileului.

Cumpăratul biletelor, o adevărată goană după aur

"Am vrut să iau bilete atunci când s-au deschis casele pentru publicul larg, dar nu am avut noroc. La revânzare, pe ultima sută de metri, am prins două bilete, care nici măcar nu sunt unul lângă altul, sunt la vreo trei rânduri unul de altul. Dar n-a contat. Important era să fie Simona", povesteşte Cătălin cum a intrat în posesia celor două bilete în valoare fiecare de câte 100 de euro.

Pentru Bogdana Becheru, experienţa turneelor importante de tenis văzute pe viu nu este una nouă. Ajunsă la Paris alături de Cristi, ea nu îşi ascunde doza de dezamăgire: "Cea mai slabă finală pe care am văzut-o noi, pe viu. E chiar a doua finală pe care o vedem aici, toate fără Simona. Am văzut finala dintre Serena Willliams şi Lucie Safarova, în 2015, o finală strânsă, dramatică, cu set decisiv şi, peste toate, cu Serena Williams pe teren", apreziază cei doi.

"În martie am ratat biletele. Eram în lotul de vânzări last minute, acum, în mai. Pentru sferturi ne-am luat bilete chiar cu o seară înainte, cu 300 de euro, pe care o să îi primim înapoi, în iulie, aşa cum am fost anunţaţi printr-un email oficial, pentru că nu s-a jucat. Nu ştiam cum ajungem. Şi am zis: dacă tot e Simona în sferturi, noi suntem în Paris - le luăm! N-a fost să fie să meargă mai departe", spune mai departe timişoreanca, nelipsită de la ultimele meciuri de Fed Cup ale echipei României. "În ultimii ani, doar Canada am ratat-o. Eram pregătiţi şi pentru finala de Fed Cup, ne făcusem planul că plecăm şi în Australia, ar fi fost şi asta frumos, dar nu a fost să fie, poate la anul".

"Slice for life" tern

Barty, o jucătoare cu o constituţie fizică destul de similară cu cea a Simonei, cu doi centimetri mai scundă şi musculatură bine dezvoltată la nivelul picioarelor, posesoarea unei deplasări cam la fel de eficiente, a făcut legea pe teren cu o combinaţie de mingi tăiate, stoarse de viaţă pe rever, ruperi de ritm şi atacuri la fileu aduse din jocul de dublu (acolo unde, de asemenea, punctează în Top 10). Din racheta sa au plecat mingi jucate atât de diferit, de la lovitură la lovitură - fie ca lungime, unghi sau viteză - încât Vondrousova nu a văzut, practic, mingea venind spre ea de două ori la fel.

Belgianca Kirtsen Flipkens rezuma sugestiv filosofia stilul lui Barty - slice for life, chiar dacă australianca nu este nici pe departe o Monica Niculescu, care să lovească tăiat de pe ambele părţi şi cu o frecvenţă de aproape sută la sută pe forehand. Jocul şi concentrarea australiencei au ucis însă finala. Dacă în 2018, finala feminină puncta ca unul dintre cele mai intense şi echilibrate meciuri, Simona Halep reuşind să răstoarne soarta partidei în faţa americancei Sloane Stephens. acum Barty a demarat în trombă, 4-0 în 17 minute, a închis manşa inaugurală în 28 de minute, nepermiţându-i adversarei să se afle nici măcar o dată la conducere pe tabelă de-a lungul celor 70 de minute de joc.

Primul cuvânt pe care îl găsesc Violeta şi Bella, doi prieteni ajunşi de trei zile la Paris special pentru finala de la Roland Garros, pentru a descrie meciul este "urâtă". Cei doi au privit din interiorul complexului, dar doar pe ecrane sfertul de finală cedat de Simona Halep în faţa Anisimovei. Îi remarci uşor, pentru că Violeta poartă o ie care ţipă de la o poştă România. Cuvântul pe care îl caută însă este ternă. Nimic memorabil, într-o zi în care meciul a început cu întârziere de peste 90 de minute. Totuşi, asta a fost chiar a blessing in disguise, cum spun americanii. Îşi spun însă că poate la anul, se va întâmpla.

Finala Roland Garros ca experienţă de familie: "Astăzi, o rupea pe asta, pe Barty"

Nicolae şi Radu Bercan, tată şi fiu, au fost printre norocoşii care au văzut toate meciurile Simonei Halep la Roland Garros 2019. Fiul a venit cu propunerea şi o invitaţie de nerefuzat pentru tatăl său, ajuns în premieră astfel la un meci al Simonei. Au avut bilete pentru toate zilele, dar nu vor vedea şi finala masculină, dintre Nadal şi Thiem.

"E Simona noastră, ce putem spune mai multe? E a noastră. Nu ştiu de ce a avut emoţii şi a pierdut în sferturi. Astăzi, o rupea pe asta, pe Barty. Dar îi trec şi ei emoţiile odată şi-odată, i-or trece. Va fi bine", spune Nicolae Bercan în dialogul cu ProSport.

Familia Radu a venit tot cu gândul de a o vedea pe Simona. S-au bucurat mai mult însă că Djokovic şi Thiem, cu al lor final de semifinală reportat de vineri, le-a salvat vizita la Roland Garros. "Ne-am bucurat de finală, dar, mai ales, ne-am bucurat că l-am prins pe Djokovic. A salvat ziua, pentru că meciul de finală nu a fost foarte wow, ca de finală. Ne-a dezamăgit un pic că nu am văzut-o pe Halep, dar ne-am bucurat că l-am văzut pe Djokovic", este concluzia zilei pentru Mădălina, Auraş şi fiica lor, Anastasia.


Radu Mădălina, Radu Auraş şi Radu Anastasia, la capătul finalei feminine de la Roland Garros 2019: cei trei s-au alăturat unui grup de fani australieni, ajunşi la finală cu steaguri galben-verzi, în încercarea de a obţine un preţios autograf. Nu l-au primit însă. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport


Team Australia. Cel mai gălăgios grup de fani australieni, la câteva zeci de minute după victoria lui Ashleigh Barty. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport


Aşa a arătat, în 2018, mulţimea de fani români care a aşteptat-o pe Simona Halep după victoria din finala cu Sloane Stephens. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.