„Model de inspirație pentru toți cei din lumea tenisului. Monica Niculescu. Vreau să te felicit. Se află în prima sută, de zece ani, la simplu și la dublu. E o mare performanță! Cu 500 de mii de accidentări pe care le-ai avut tot, ai reușit să fii acolo și să te menții. Bravo ție! Ești un model de inspirație pentru toată lumea.Prin natura noastră, ne dorim de fiecare dată să ne îmbunătățim performanțele. Pentru unii e mai greu decât pentru alții, dar din visul acesta de a crește ne menținem în acest sport”, au fost cuvintele lui Horia Tecău care au emoționat-o pe Monica Niculescu la Gala Tenisului Românesc.
ProSport a purtat o discuție-bliț cu jucătoarea căreia Federația Română de Tenis i-a oferit „Premiul pentru longevitate în Top 100”, la puține momente după încheierea deja tradiționalei ceremonii a sportului alb românesc.
Foto: Cristina Huțu / Federația Română de Tenis via Facebook
Monica, te iei la întrecere cu Roger Federer. El deține cam toate recordurile pentru longevitate în tenisul mondial. Tu nu ai rival în România, ești de zece ani în Top 100, așa cum s-a spus de mai multe ori în această Gală a Tenisului. Care este secretul? Ah, mulțumesc mult pentru comparație! Cu Roger, este o onoare să te compari. Acest lucru se datorează muncii, de-a lungul anilor, și antrenorului meu. Am un antrenor (n.r. – Călin Ciorbagiu) cu care colaborez de 15 ani, care m-a ajutat și a crezut în mine foarte tare. Este un lucru foarte mare pentru mine să fiu constantă atâția ani. Este incredibil.
În cazul lui Roger, s-a spus că secretul longevității sale și a recordurilor făcute a fost fizicul său și faptul că a reușit să stea departe de accidentări. Tu însă nu ai avut acest noroc, te-ai confruntat cu multe accidentări, după cum remarca și Horia Tecău. Cum îți strunești corpul și cum îți gestionezi resursele pentru a te menține? În ultimii trei ani, e adevărat, am avut mai multe probleme. Am fost accidentată și anul acesta destul de mult. Mi-am propus anul acesta să termin în Top 100, ca măcar să mă mențin pe tabloul principal din Australia. Am și reușit, dar am cam avut emoții. De aceea am și exagerat un pic cu turneele, spre final de an, de asta am terminat târziu sezonul, deși mi-aș fi dorit o pauză mai lungă, dar am jucat inclusiv Limoges, ultimul concurs al anului. Am fost la un pas să joc și Houston, dar mi-am zis – gata! Mă odihnesc!, pentru că, altfel, nu mai am pauză. Am reușit două săptămâni să iau pauză, apoi trebuit să mă reapuc de tenis și antrenamente. Mă bucur că, astfel, am șansa de a reveni în 2019 în forță. Ce să zic? Am început foarte bine anul, dar m-am accidentat. Mă uitam cum alții jucau și eu nu puteam să fac nimic. Pentru 2019 îmi doresc să fiu sănătoasă, să mă bucur de tenisul pe care pot să îl creez și le doresc tuturor un an bun și sărbători liniștite. Pentru mine, vine Shezhen-ul și vreau să fac treabă bună.
În 2018, când tragi linie, care este amintirea cea mai dragă? Acel meci de la Doha cu Șarapova. A fost un meci foarte bun pentru mine, am trecut de calificări, am jucat apoi cu Maria, în prime-time, seara, pe terenul central. Îmi place foarte mult să joc acolo, am avut rezultate extraordinare acolo și am reușit să câștig în decisiv. Apoi, am jucat cu Rybarikova, din Top 20, apoi cu Wozniacki – un alt meci foarte bun, așa că acela a fost un moment foarte bun pentru mine. Și unul prelungit. S-o bați pe Maria nu este un lucru ușor!
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER