Acasa » Alte Sporturi » Răzvan Nedu, o poveste de succes în paraclimbing! „În cățărat trebuie să ajungi să te miști natural și să fii fluid”

SPECIAL Răzvan Nedu, o poveste de succes în paraclimbing! „În cățărat trebuie să ajungi să te miști natural și să fii fluid”

04 mart. 2026, 12:34, Alte Sporturi

Daniel Nazare

Răzvan Nedu, o poveste de succes în paraclimbing! „În cățărat trebuie să ajungi să te miști natural și să fii fluid”

Răzvan Nedu este un sportiv renumit în para escaladă – paraclimbing – și unul dintre cei mai valoroși sportivi nevăzători la nivel mondial.

Deși vede doar 1 la sută din capacitatea normală, ceea ce înseamnă că percepe lumea în lumini și umbre, Răzvan a transformat limitarea vizuală într-o motivație permanentă. Iar pozitivismul său e ceva care te face fericit.

Răzvan Nedu, o poveste de succes în paraclimbing! „În cățărat trebuie să ajungi să te miști natural și să fii fluid”

Din 2016, când a început să practice escalada, și până astăzi, a acumulat un palmares impresionant: medalii la Cupele Mondiale, podiumuri la Campionatele Mondiale și performanțe de referință pentru România.

Vezi galeria foto
6 poze

În 2021, la Moscova, a devenit vicecampion mondial, iar în 2025 a câștigat titlul suprem – campion mondial – confirmând un parcurs de excepție.

ProSport a stat de vorbă cu Răzvan Nedu, care ne-a povestit multe dintre ideile lui despre viață și cum sportul te poate transforma ca om.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Kader Keita, adus în cătușe la Poliție după ce a lovit o femeie pe trecerea de pietoni!

13:40

Nici în filme nu vezi așa ceva. Și-a filmat fuga din Iran după ce a fost dat jos din avion chiar pe pistă!

13:35

Acum 9 ani jumate, pe la finalul liceului, era o perioadă în care voiam să mă apuc să fac sport și făceam mișcare Jucam șah, îmi lucra mult mintea, dar nu și corpul. M-am apucat să fac exerciții fizice, iar cei de la Asociația Climb Again au venit cu un panou mobil la liceu unde eu învățam.

Și m-au invitat să merg la sală, să văd cum e. M-a atras mult faptul că atunci când m-am urcat pe acel panou, două trasee au ieșit, dar a mai fost unul surplombat, ceea ce înseamnă că e ușor lăsat pe spate.

Și acela nu a ieșit din prima, și cumva chestia asta, că am văzut că e distractiv, că e frumos, dar și că trebuie să muncești și că lucrurile nu ies neapărat din prima.

Iar apoi undeva pe la două-trei luni de când am început, am mers și la stâncă și m-am îndrăgostit de sportul ăsta complet.

Articol susținut de BETANO!

(Nu te-ai gândit și la un alt sport la vremea respectivă?)

La vremea aceea voiam doar să fac mișcare gen pentru corpul meu, așa ca idee de fitness. Și am văzut că escalada e mult mai distractivă față de seriile alea repetitive pe care le facem toți. 4 din 10 flotări cu ganteră cu nu știu ce…

La escaladă traseele se schimbă și la competiții traseele mereu sunt altele, sunt noi și tu trebuie să te adaptezi la nou. Și tu îți folosești tot corpul, dar mereu într-un context nou și atunci ai nevoie de mai mult și nu mai ai monotonia a zilei.

Răzvan Nedu: „ Sportul ăsta e destul de nou, a apărut în 2012”

(Ai câștigat foarte multe competiții, ai participat. Ce te mână în luptă să continui sportul ăsta la alte competiții?)

O întrebare destul de grea.

(Adică mai ai motivație și pentru altceva? Și de unde vine?)

Sunt în primele generații. Sportul ăsta e destul de nou, a apărut în 2012. În 2028 va fi prima dată la Jocurile Paralimpice. Sunt printre primele generații și primul român care a mers la un campionat mondial sau la o competiție în exterior.

Dorința e de a vedea cât de sus pot ajunge ca și nivel. Când am început eu se spunea că un anumit nivel este maximul pe care îl pot atinge cei cu dizabilități de vedere, ca și mine. Între timp s-a cam spart bariera aia și s-a văzut că putem face mai mult. Acum dorința asta e să vedem cât de sus putem duce ștacheta

Competițiile sunt o formă de a vedea, de a te testa, de a te evalua. Clar e dorința de a ajunge și la Los Angeles în 2028. Să reprezint țara cu mândrie, dar și de a face trasee cât mai dificile, cât mai complicate.

„Să te expui la stimuli noi te ajută”

(Spune-mi, ca să ajungi la Los Angeles drumul ăsta bănuiesc că e foarte complicat, nu e atât de simplu)

Clar nu e un drum simplu. Vor fi competiții de calificare în 2027. Eu trebuie să mă antrenez în continuare. Și dacă ajung acolo, după ce o să ajung și după ce se termină, eu tot o să continui să mă antrenez. Și acum, după ce am ieșit campion mondial, m-am întors în țară. M-am trezit în aceeași sâmbătă, duminică, dar luni eram la antrenament.

(Există și zile libere la tine?)

Există și zile libere. Mă duc la cățărat, la stâncă, inclusiv de Sărbători. Nu știu, am zile libere și alerg cu prietena mea sau fac alte sporturi. Pentru că te ajută. Tu în cățărat trebuie să ajungi să te miști natural și să fii fluid. Și să te expui la stimuli noi te ajută.

Chit că e vorba de sportul tău că e în escaladă, chit că e vorba de alte sporturi pentru că înveți să-ți cunoști corpul.

De cele mai multe ori cei cu dizabilitate de vedere se mișcă mai sacadat, mai crispați. Pentru că dacă tu nu vezi ce urmează, atunci ai o frică și o teamă de a te deplasa și te miști cu frică. Însă cu cât te expui la mai multe sporturi și la mai multe situații, cu atât ajungi să fii mai fluid și să te miști mai natural.

(Există și altceva în afară de acest sport în familie? Să ai un hobby, să mergi la teatru, să citezi, să ai o profesie. Mai faci ceva în timpul liber? Există și timpul ăsta liber pentru tine?)

Eu practic sunt antrenor de escaladă. Asta mi-ocupă majoritatea timpului, 8 ore. Apoi partea de performanță încă 4 ore, deci 12. Și apoi mai rămâne timpul liber mâncat, spălat și mai am timp să mai joc un șah, mai merg cu prietena mea la operă sau la alte concerte, mai călătoresc.

„Am un impact asupra copiilor și tinerilor cu dizabilități”

(Ți-ar plăcea să inspiri și alți oameni din povestea ta, din sportul tău?)

Deja fac asta prin faptul că iau contact cu foarte mulți copii, tineri, care vin la noi la sală, la Climb Again, unde eu antrenez și care se inspiră și care spun că vor să fie ca mine campioni sau care mă întreabă cum reușesc să fac cele mai multe lucruri, dacă nu vezi și care sunt curioși și fascinați și își dau seama că pot să facă mai mult.

Și îmi dau seama că reușesc să am un impact asupra copiilor și tinerilor cu dizabilități prin faptul că am avut campanie cu cei de la sală, cu cei de la Climb Again, în care am mers în școlile speciale de nevăzători și le-am explicat cum să țină bastonul alb, nu doar să se cațere și să prindă curaj. Iar apoi, peste un an, doi, s-au întors să mă întrebe.

Au venit din nou la mine, deși atunci spuneau că nu au neapărat încredere sau că nu vor să îl folosească. Dar când vezi că se întorc oameni la tine și te întreabă peste un an, peste doi, îți dai seama că ai avut un impact real în viața lor.

(La Los Angeles participare sau medalie?)

Eu spun că medalie.

(De aur?)

Vom vedea. Aurul e dorința.

(Dar crezi că este posibil? Dacă te pregătești așa cum trebuie și ai tot ce-ți trebuie, e posibil?)

Posibil e, clar. Sunt trei ani până atunci, vom vedea ce va fi, dar în teorie dacă toate lucrurile merg bine, dacă reușesc să mă antrenez, să nu mă accidentez, mergem pentru aur.

Cele mai importante trei borne ale carierei

Este căpitanul Lotului Național de Paraclimbing și instructor de escaladă, fiind simultan sportiv de top, antrenor și mentor pentru generațiile mai tinere.
În finala Campionatului Mondial de la Moscova (2021), Răzvan a concurat cu mâna stângă în ghips, în ciuda recomandărilor medicilor. Este genul de sportiv pentru care renunțarea nu este o opțiune.
Răzvan este și alpinist de altitudine, reușind să cucerească vârfuri de referință precum Mont Blanc, Elbrus, Matterhorn, Kilimanjaro. În 2022, alături de Alex Benchea, a devenit unul dintre primii alpiniști nevăzători care au atins Vârful Aconcagua, revenind acasă cu una dintre cele mai impresionante povești ale alpinismului românesc.

Cine este Răzvan Nedu?