INTERVIU EVENIMENT | Antrenorul Darren Cahill o descrie pe Simona Halep de la A la Z, aşa cum n-a făcut-o nimeni până acum. Ce atuuri are, ce-i trebuie pentru a lua un turneu de Mare Şlem, culise şi mult umor

29 sep 2015 42761 afişări Tenis

"Un australian care are totdeauna un bronz de Hollywood şi zâmbetul unui tip care tocmai a câştigat la loterie" - aşa îl descrie Andre Agassi pe Darren Cahill, în biografia sa - Open. Zâmbetul lui Darren Cahill le-a atras de multe ori atenţia fanilor tenisului din România, pentru că a însoţit parcursul Simonei Halep în cele mai importante turnee şi victorii ale lui 2015. Deschis, ca şi Agassi în cartea sa, a fost şi tehnicianul de 49-spre 50 ani, care îşi aniversează ziua de naştere la cinci zile distanţă faţă de jucătoarea în al cărui colţ tehnic a stat la succesul de la Indian Wells, şi la super-confruntarea de la US Open din sferturi cu Victoria Azarenka, atunci când a răspuns cu rapiditate invitaţiei ProSport de a vorbi despre Simona, despre tenisul ei, despre aşteptări, despre viitor.

Darren Cahill este unul dintre cei mai reputaţi antrenori ai sportului alb: ca tehnician, şi-a depăşit cu mult performanţele obţinute ca sportiv, cu o singură semifinală de US Open jucată în carieră şi un cel mai bun loc în clasamentul ATP - 22, în aprilie 1989. Dacă alţi antrenori par specializaţi pe anumite etape ale carierei unui jucător, Cahill a orientat spre succes, în egală măsură, pe cei mai tineri, dar şi pe veterani, urcând în fotoliul de lider mondial pe cel mai precoce număr unu (Lleyton Hewitt - 2001), dar şi pe cel mai vârstnic (Agassi - 33 ani).

Apariţia lui Darren Cahill în anturajul Simonei Halep a părut, din exterior, aproape magică: Simona a câştigat cel mai important titlu al carierei chiar la început de colaborare cu tehnicianul programului Adidas Player Development Project. Simona s-a simţit bine la antrenament - şi a lăsat şi fanii să vadă clar asta, prin mesajele postate. Atunci când în loja sa a fost Cahill, Simona a cerut ajutor pe teren în timpul meciurilor, apelând mai des la acele vizite permise de regulamentul WTA, în turneele regulate din circuit - în condiţiile în care, în restul anului, îşi căpătase un renume de jucătoare care evită on-coaching-ul, sau care se impune ea în dialog, în locul tehnicianului. Memorabil rămâne poate duelul cu Azarenka, atât de lăudat de comentatorii şi analiştii sportului alb: gestionarea întreruperii de ploaie a primit nota maximă în cazul Simona Halep - Darren Cahill, şi aşa-şi-aşa în cazul Vika Azarenka - Wim Fissette. Cahill a însoţit fiecare punct al finalului de meci cu o strângere discretă a pumnului, o aprobare semnalizată prin înclinarea uşoară a capului - fără excese, fără a sări ca ars după winner, dar era activ, astfel încât Simona a găsit de fiecare dată când a ridicat privirea un semn de încurajare. Iar tenisul feminin, de la Justine Henin - Carlos Rodriguez, crede parcă şi mai mult în magia relaţiei jucător-antrenor. Pentru o imagine completă, perioadele petrecute împreună au coincis cu cele în care Simona a fost mai spontană ca niciodată în interviuri, mai glumeaţă pe reţelele de socializare, inclusiv pe Twitter.

  • Darren Cahill, obişnuit să se afle şi de o parte şi de cealaltă a unui microfon, duce până la capăt fiecare răspuns. Nu lasă nicio întrebare fără o lămurire sau un comentariu. Din loc în loc, adaugă câte o glumă, dând astfel un ritm aparte lecturii. Darren Cahill vorbeşte pentru fanii români ai Simonei, prin intermediul ProSport: 20 de întrebări, o provocare şi câte ceva în plus, totul despre Simona şi despre sportul alb.

Cum o descrieţi pe Simona Halep, ca jucătoare? Ce o diferenţiază în circuitul WTA şi îi aduce succesul?
Cred că ceea ce a reuşit în ultimii ani este remarcabil. A ajutat mult şi faptul că România are un grup minunat de jucătoare care se impulsionează reciproc către mai mult şi toate par a se înţelege foarte bine. Jucătoarele, antrenorii şi echipele sunt destul de apropiate şi există un sentiment puternic de colegialitate, există spirit de echipă, păstrând însă în acelaşi timp latura competitivă. Competitivitatea şi etica de lucru ale Simonei sunt elemente-cheie în spatele succesului ei. Nu este povestea unui succes venit peste noapte pentru ea, ci a multor ani de luptă în turnee mai mici, înainte de a-şi face intrarea pe scena mare, în stil mare. Cred că multe jucătoare şi numeroşi fani respectă acest parcurs al său şi, în plus, ea este o jucătoare pe care îţi face plăcere să o urmăreşti. Spectatorii sunt răsplătiţi pe măsură pentru banii pe care îi plătesc pentru a o vedea.

"Acesta a fost primul lucru pe care Victor mi l-a spus despre ea: dacă ea crede în ceva şi simte acel ceva, atunci va schimba imediat în jocul ei"

Care a fost primul sfat pe care i l-aţi dat Simonei, când aţi început colaborarea?
Sunt destul de sigur că i-am recomandat nişte restaurante la Indian Wells. Victor (n.r. Ioniţă, tehnician cu care Simona a început colaborarea la finalul lui 2014, Ioniţă fiind co-antrenor, alături de Thomas Hogstedt, devenit apoi, în februarie 2015, coach full-time) m-a invitat să mă alătur echipei şi ultimul lucru pe care un nou antrenor sau consultant ar trebui să-l facă este să se apuce să îi umple capul sportivului cu o grămadă de păreri, opinii şi idei care s-ar putea să nu fie deloc relevante pentru jocul acestuia. De regulă, primele săptămâni le petreci punând multe întrebări, discutând jocul. Nu există doi jucători care să vadă jocul identic şi fiecare jucător trebuie antrenat prin prisma a ceea ce vede el, nu antrenorul. Apoi, în timp, pe măsură ce schimbul de opinii şi viziuni avansează şi ajungi să câştigi încrederea jucătorului, poţi lucra cu adevărat pentru atingerea unui obiectiv comun şi poţi începe să construieşti un plan.


Darren Cahill, alături de Victor Ioniţă şi Theo Cercel, în loja Simonei, în turneul nord-american pe ciment, din primăvară. Victor Ioniţă era antrenorul Soranei Cîrstea în perioada în care aceasta a lucrat cu antrenorul australian, în cadrul programului Adidas Players'

Care au fost sfaturile, informaţiile pe care Simona le-a asimilat cel mai rapid? Care a fost partea din jocul său pe care a părut cel mai deschisă pentru a o modela, conform viziunii dumneavoastră?
În timp, chiar pot spune că a fost totul. Simona a arătat mereu disponibilitate pentru a încerca lucruri noi şi a căuta modalităţi de a-şi îmbunătăţi jocul. Acesta a fost primul lucru pe care Victor mi l-a spus despre ea: dacă ea crede în ceva şi simte acel ceva, atunci va schimba imediat în jocul ei. A făcut asta când a fost vorba de mici ajustări la serviciu. După ce am discutat motivaţia din spatele sugestiilor de a schimba şi beneficiile pe care i le-ar putea aduce la serviciu, pe viitor, Simona a schimbat imediat, chiar în timpul turneului şi continuă să lucreze la acest aspect.


Pentru a câştiga un turneu major, trebuie să fii curajos, să ai încredere, să rămâi sănătos, să ai un joc în care să arăţi disponibilitatea de a apăsa pedala de acceleraţie şi a înşfăca oportunităţile care se ivesc. Şi ai nevoie şi de un pic de noroc
Darren Cahill, antrenor Adidas Players' şi comentator ESPN



Şi totuşi, care au fost zonele în care aţi simţit-o pe Simona mai şovăitoare în a face o schimbare?
Îmbunătăţirea tranziţiei dintre ofensivă şi defensivă va fi unul dintre modulele principale din jocul ei care se vor îmbunătăţi în următorii ani. Pe măsură ce greutatea loviturilor sale va creşte, vor creşte şi oportunităţile de a avansa în teren pentru a finaliza în apropierea fileului, nemailăsând astfel loc adversarelor pentru a recupera şi a relansa schimbul de mingi. Gândind jocul din perspectiva imaginii de ansamblu, tenisul va deveni mai iertător pentru corp şi astfel, sperăm, cariera ei se va prelungi. Jocul ei de fileu este, în fapt, destul de bun. Remarcarea oportunităţilor de a avansa devreme şi a forţa puternic primii paşi pentru a finaliza rapid – această componentă a jocului poate fi perfectată şi se va îmbunătăţi în timp. Este un proces pe care îl parcurgi pas cu pas, în timp ce principala preocupare trebuie să fie legată de punctele forte. Asigurându-te că ea continuă să îmbunătăţească acele aspecte ale jocului care au făcut-o jucătoarea care este astăzi. Multor jucătoare din actuala generaţie le sunt străine venirile la fileu şi finalizările din acea zonă a terenului, dar ele sunt o armă preţioasă în faţa multor jucătoare care se apără bine.

"Aş fi putut spune acelaşi lucru despre jocul lui Mats şi iată-l: un mare campion, cu şapte titluri de Mare Şlem, ajuns număr unu mondial în tenisul masculin"

Pe o scală de la 1 la 10, cum aţi nota fiecare aspect ale jocului Simonei: dreapta, reverul, jocul la fileu, serviciul, jocul de picioare, forţa mentală, atitudinea pe teren şi munca pe terenul de antrenament?
Sunt lucruri care trebuie să rămână mereu în interior, între jucătoare, antrenor şi echipă. Disecarea jocului ei este o chestiune privată şi, în plus, este bine să păstrezi câteva secrete, nişte aşi în mânecă în faţa concurenţei.

Mats Wilander vorbeşte de ceva timp despre faptul că Simona are nevoie de o “big weapon” - o armă de bază, în timp ce Martina Navratilova a spus, recent, că înainte de toate, Simona are nevoie de o îmbunătăţire la serviciu. Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar trebui să fie prioritatea?
“Big weapon” poate însemna multe – acestea vin sub diferite forme. Nu este obligatoriu să fie o lovitură anume, precum dreapta sau serviciul. Uneori, cea mai importantă armă a unui jucător poate fi viteza picioarelor, forţa mentală, spiritul de luptător şi atitudinea de “nu mă predau niciodată”. Sau o combinaţie între mai multe aspecte. Ironia sorţii, aş fi putut spune acelaşi lucru despre jocul lui Mats şi iată-l: un mare campion, cu şapte titluri de Mare Şlem, ajuns număr unu mondial în tenisul masculin. El avea multe dintre armele pe care le-am enumerat mai sus. Dar, în general, sunt de accord cu Mats.

Revenind la Simona...
Din punctul meu de vedere, Simona are deja câteva lovituri care sunt arme importante şi să te asiguri că ai reuşit să contruieşti un plan de joc eficient în jurul acestor lovituri va fi un factor important de progres. Serviciul este un proiect în plină dezvoltare. Simona a făcut în acest an mici ajustări în ceea ce priveşte lansarea mingii, pentru a câştiga forţă şi variaţie, dar este nevoie de timp pentru ca aceste schimbări să înceapă să se simtă ca fiind normal. Ea lucrează zi de zi la antrenament, fiind conştientă că un serviciu mai bun nu aduce decât beneficii jocului său. Este ceva de durată şi este greu să judeci în funcţie de o zi, bun sau rău. Pe termen lung, cauţi constanţă, plasament mai bun, viteză superioară şi mai multă variaţie. Este nevoie de timp.

Vă aduceţi aminte de un jucător sau o jucătoare de tenis din generaţiile anterioare cu care Simona seamănă în mod special?
Ei bine, nu este încă fost jucător, dar Simona are multe dintre calităţile pe care le-am văzut şi la Lleyton Hewitt, la vârstă fragedă. Etică de lucru, dorinţă, stil de joc, spirit competitiv şi temperament, toate sunt foarte similare.


Darren Cahill este antrenorul care şi-a îndrumat conaţionalul spre o performanţă rămasă până în prezent între reperele sportului alb: Hewitt este cel mai tânăr număr unu din istoria tenisului masculin (19 noiembrie 2001, la 20 ani)

Să vorbim şi despre suporteri. Fanii australieni sunt celebri pentru felul în care îşi încurajează jucătorii în lumea întreagă. Simona a avut galerii impresionante anul acesta, care au făcut senzaţie pe Twitter şi pe bloguri: este acelaşi tip de reacţie?
Cu siguranţă, fanii ei au animat meciurile de tenis de pretutindeni. Da, sunt foarte asemănători cu fanaticii Aussie care străbat lumea pentru a-i susţine pe australieni. Iubesc acest tip de reacţii, atât timp cât ei arată respect pentru jucătorul advers – asta spun despre oricare dintre grupurile de suporteri. Simona a vorbit mereu despre mândria de a reprezenta România, despre dragostea pentru ţară şi oameni. Este româncă în primul rând, jucătoare de tenis în al doilea rând. Sprijinul pe care atât ea cât şi toţi ceilalţi jucători români îl primesc, contează enorm atunci când se află pe teren şi ştiu că Simona chiar apreciază asta.

Citeşte şi: FOTO & VIDEO! FABULOS Fana din România devenită vedetă peste noapte! "Chemaţi o ambulanţă pentru ea". Ce a făcut la meciul lui Halep

Citeşte şi: FOTO Românii au făcut spectacol la Miami. Fanii Simonei Halep, consideraţi mai înfocaţi decât suporterii lui Roger Federer

Încercarea de a schimba jocul, chiar înainte de Roland Garros – lovind mai tare şi punând mai multă forţă în lovituri, cum a declarat Simona – cât de mare a fost riscul şi de ce nu a funcţionat?
Nu sunt convins că a făcut schimbări majore în joc înainte de Roland Garros. Forma ei de la Roma a fost excelentă, a reuşit victorii foarte bune până în semifinale şi era într-o poziţie foarte bună pentru a ajunge în finală. Încrederea ei după acel turneu era foarte bună. A fost însă învinsă de jucătoarea mai bună în ziua respectivă. Nu există scuze! Adversara nu i-a permis să îşi facă jocul obişnuit, natural şi pentru acest lucru, trebuie să primească tot creditul. Se întâmplă uneori ca diferitele forme de presiune şi aşteptări să te facă să te simţi diferit pe teren, dar este un aspect cu care fiecare jucător de top trebuie să se obişnuiască. Este o problemă plăcut de avut, pe termen lung. Simona va face ajustările necesare data viitoare când va simţi acelaşi lucru şi va fi mai bună. Face parte din procesul de învăţare şi de acumulare de experienţă.

Citeşte şi: Halep, dezvăluire total neaşteptată după înfrângerea de la Roland Garros: "Împreună cu stafful meu am luat decizia asta"

 

"Îşi stabileşte standarde foarte înalte, atât pentru sine, cât şi pentru cei din jurul său. Asta înseamnă în egală măsură că poate fi puţin încăpăţânată pe alocuri. Nu este nimic rău în asta"
Darren Cahill



Care este diferenţa dintre un antrenor bun şi un antrenor de excepţie în cazul unui jucător de top?
Asta este probabil o întrebare foarte bună pentru un jucător, nu pentru un antrenor.

Atunci vă întreb altfel. Din experienţa acumulată... a lucra cu opt antrenori în circuitul profesionist până la vârsta de 24 ani – reprezintă o problemă sau îl ajută pe jucător să asimileze mai multe informaţii, dezvoltându-şi diferite calităţi?
Una dintre marile calităţi ale Simonei constă în faptul că este foarte bună atunci când vine vorba să rezolve o problemă. Îi place să îşi lămurească singură lucrurile. Este un atribut foarte puternic în bagajul unui jucător, iar ea îşi stabileşte standarde foarte înalte, atât pentru sine, cât şi pentru cei din jurul său.

Ce înseamnă asta?
Asta înseamnă în egală măsură că poate fi puţin încăpăţânată pe alocuri. Nu este nimic rău în asta, este personalitatea ei. În alte departamente ale echipei a avut chiar o stabilitate puternică, cu Theo (n.r. Cercel) – care a avut grijă de partea de fitness în ultimii cinci ani. Domnul Ţiriac a avut o influenţă splendidă, ca mentor şi sfătuitor, iar Virginia Ruzici este managerul ei de opt ani. Fiecare dintre cei trei a avut un rol important în cariera Simonei, până în prezent. Ea s-a înconjurat de oameni valoroşi, care cred în ea şi asta este important.


"Ca antrenor, trebuie să trăieşti pe scaunul încins. Asta te impinge să fii mai bun. Eu întotdeauna abordez fiecare zi în parte ca pe o posibilă ultimă zi într-un anumit rol, aşa că apăs pedala şi să fac tot ce pot mai bine. Momentul în care ajungi să te simţi confortabil coincide cu momentul în care trebuie să te retragi, pentru că progresul devine imposibil. Este valabil pentru fiecare membru al echipei.

Când am început să lucrez cu Lleyton Hewitt, el avea 13 ani - şi am colaborat opt ani. Nu ştiam dacă jobul meu alături de Andre Agassi va dura şase săptămâni sau şase luni, dar am petrecut împreună cinci ani, până în momentul retragerii lui. Lucrez cu ESPN din 2007 şi cu Adidas din 2009 şi în fiecare zi mă gândesc că asta ar putea fi aceea, ultima zi, aşa că o fac să fie o zi bună.

Fiecare job ajunge la un moment dat la final, dar secretul pentru un antrenor este să înveţe din experienţele jucătorului, să asculte cuvintele jucătorului, să încerce să citească printre rânduri cuvintele nespuse şi să fie mai bun data viitoare. Personal, cunosc câţiva dintre foştii antrenori ai Simonei şi vă pot spune că au făcut treabă foarte bună împreună cu ea şi vor continua să facă treabă excelentă în domeniul antrenoratului. Antrenorii şi instructorii ar trebui să îmbrăţişeze întotdeauna cu braţele deschise scaunul fierbinte. Este un loc captivant pentru a trăi!"

Darren Cahill, antrenor Adidas Players' şi comentator ESPN


Simona a avut unele coborâşuri în ceea ce priveşte forma sportivă, după rezultate notabile în turneele importante: de mai multe ori, după un titlu, o finală sau o semifinală a urmat o înfrângere timpurie sau un abandon. Cum aţi explica asta: fizic, mental?
Poate că în trecut a fost o combinaţie între cele două, dar cred că ea a fost mai bună în 2015 şi la acest capitol. O victorie la Indian Wells, urmată de semifinală la Miami. Finale în Canada şi Cincinnati, urmate de calificare în semifinale la US Open. Trebuie să ne reamintim de unde a venit în ultimii ani şi efortul făcut pentru a forţa pătrunderea în Top 5-ul mondial. Din multe privinţe, 2015-le său a fost chiar mai impresionant (n.r. – decât 2014), ca urmare a faptului că a reuşit să îşi consolideze poziţia, ca una dintre cele mai bune jucătoare din lumea tenisului, în măsura în care în paralel, a fost nevoită să gestioneze, în premieră, un întreg set de noi forme de presiune şi noi aşteptări, care sunt greu de descris în cuvinte. Îţi schimbă viaţa şi pe teren, şi înafara lui. Mulţi jucători au avut căderi masive după o ascensiune rapidă în top, dar Simona a luptat şi a răzbit, iar atitudinea sa a fost remarcabilă, chiar şi în perioadele dificile. Până la urmă, singura modalitate de a face treabă bună este să iubeşti ceea ce faci şi asta va ajuta orice jucător să se ridice rapid după orice trântire la podea.

"Zâmbete largi, pentru că iubim ceea ce facem", este textul adăugat de Simona Halep acestei poze, pe contul ei de Twitter

Irina Spîrlea, ultima jucătoare de top a României înaintea Simonei Halep, s-a retras la 26 ani. Anticipaţi o decizie similară în cazul Simonei, o retragere la fel de timpurie?
Situaţia fiecărei jucătoare în parte este puţin diferită, astfel încât este imposibil să comentezi la modul general. Eu am fost buimăcit când Bjorn Borg s-a retras, dar în definitiv, nu am trăit niciodată în papucii săi, aşa că nu ştiu exact ce l-a determinat să pună racheta în cui. Simona iubeşte cu adevărat jocul. Asta cu singuranţă ajută atunci când îţi pui problema unei cariere lungi. Simona şi Theo au făcut treabă incredibilă în a proteja cel mai preţios bun – corpul ei. Nu s-a întâmplat peste noapte. S-au adunat peste cinci ani de muncă în afara terenului de tenis, în perioade dificile, în care ea poate nu a înţeles de ce trebuia să facă toată această muncă. A dat roade şi, acum, asta o pune pe ea într-o situaţie foarte bună pentru a continua avansarea şi forcingul. Nu o văd retrăgându-se prea curând.

"A fost amuzant şi total neaşteptat. Foarte tipic pentru umorului ei: are mintea ascuţită şi adoră să zâmbească"

Toţi fanii Simonei îşi amintesc povestea pe care aţi distribuit-o prin intermediul Twitter-ului, când ea şi Victor Ioniţă au fost paparazzi şi v-au surprins moţăind. Ne puteţi împărtăşi o altă întâmplare amuzantă?
Nu sunt singurii care m-au prins dormind. Jucătorii aceştia de tenis – se plâng de paparazzi, dar când le dai un iPhone pe mână şi o ţintă uşoară – este start joc! Nevoia unui pui de somn pe ici-pe-colo cred că este unul dintre costurile vârstei şi ale călătoriilor intensive. Asta este scuza mea şi mi-o menţin!

"Multe lucruri se întâmplă de-a lungul unui turneu de două săptămâni, dar atât timp cât Simona continuă să facă lucrurile just şi este ferită de accidentări, nu am niciun dubiu că îşi va oferi multe oportunităţi în anii ce vor veni"
Darren Cahill, antrenor Adidas Players' şi comentator ESPN


În timpul colaborării din Statele Unite, Simona a revenit pe Twitter, a părut mai relaxată şi chiar s-a ţinut de glume, dar ultimul mesaj postat este cel în care vă spune “La revedere”, după New York. I-aţi oferit câteva sfaturi şi în privinţa asta, i-aţi vorbit poate despre faptul că este o parte importantă în tenisul zilelor noastre?
Nu, Simona este responsabilă complet de activitatea de pe reţelele de socializare. I-am făcut puţin viaţa grea, în sensul în care i-am atras atenţia că a intrat pe Twitter şi a tăcut timp de 12 luni. S-ar spune că am tachinat-o, nu? Am ameninţat-o că îi dau unfollow şi apoi, din senin, mi-a trimis un pumn strâns pe Twitter. A fost amuzant şi total neaşteptat. Foarte tipic pentru umorului ei: are mintea ascuţită şi adoră să zâmbească. Dar tot ce postează pe Facebook, Instagram şi Twitter – este EA. Cred că este minunat faptul că fanii au ocazia să întrevadă o parte a ei de care noi ne bucurăm zilnic.

Citeşte şi: "E adevărat?". Reacţia haioasă a fanilor atunci când "frumoasa adormită de pe Twitter", Simona Halep, "s-a trezit" după 11 luni

Cât de important va fi 2016 pentru jucătoarele care o urmăresc pe Serena Williams – vă aşteptaţi ca americanca să fie puţin mai vulnerabilă după ce a ratat la mustaţă Marele Şlem?
Mă aştept ca Serena să fie la fel de puternică anul viitor ca de fiecare dată. Este o campioană a tenisului, o campioană a sportului în general şi oricine vrea o victorie împotriva Serenei – trebuie să o câştige pe merit. Ea le face pe fiecare dintre jucătoarele din preajmă tenismene mai bune, pentru că a ridicat nivelul tenisului. Singura modalitate de a o ajunge este să munceşti mai mult şi mai isteţ. Doar cele care vor fi dispuse să facă mai mult efort anul viitor vor reuşi să se menţină în discuţie pentru a ataca turneele majore şi pentru a contesta supremaţia Serenei.

"Fă din aceste trăiri un prieten şi asta te va ajuta să te bucuri de momentele şi amintirile pe care ţi le creezi"

Spuneaţi într-un interviu că “dacă întrebi un fost jucător care a făcut pasul spre antrenorat, îţi va spune că a antrena este cea mai bună experienţă, după aceea de a juca”. Acum, când programul adidas pentru jucători va ajunge la final în decembrie, cât de probabilă este revenirea lui Darren Cahill ca antrenor full-time şi cum arată cea mai tentantă provocare, în vederea semnării unui contract?
Într-adevăr, să antrenezi este cea mai frumoasă activitate după jocul propriu-zis, dar nimic nu poate substitui pe deplin entuziasmul jocului. Să te trezeşti dimineaţa, emoţionat, cu fluturi agitaţi în stomac şi apoi să intri pe una dintre marile arene ale lumii, pentru a-ţi testa forţele unu-la-unu cu unul dintre cei mai buni jucători din lume –pentru asta te antrenezi, acesta este visul. Asta le va lipsi cel mai mult tuturor jucătorilor, în momentul în care şi-au încheiat cariera. Aşa că savurează asta, atât timp cât eşti în circuit şi conştientizează valoarea, măreţia. Fă din aceste trăiri un prieten şi asta te va ajuta să te bucuri de momentele şi amintirile pe care ţi le creezi.


Imagine postată de Simona Halep pe contul de Twitter: Theo Cercel, Darren Cahill şi Răzvan Sabău, de la stânga la dreapta


Situaţia mea este una complicată, nu sunt o alegere perfectă pentru nimeni pentru un job full-time, pentru că asta de regulă înseamnă peste 40 de săptămâni petrecute pe drumuri. Am o familie cu doi copii micuţi, în Australia, şi am contract cu ESPN pentru 3 din 4 turnee de Mare Şlem. Cei de la ESPN au fost amabili şi mi-au dat liber pentru meciurile Simonei de la US Open - am valorificat la maximum acest avantaj, dar nu sunt convins că asta ar putea continua. Încheierea programului Adidas mă eliberează într-adevăr pentru anul viitor şi în acelaşi timp, mă eliberează de interdicţia de a antrena împotriva unei alte sportive Adidas. Cu siguranţă, la anul voi avea această opţiune de a lucra mai multe săptămâni cu un singur jucător, căruia să mă dedic total.

"Voi fura una dintre replicile Simonei, pe care o foloseşte destul de des, cu zâmbetul pe buze: “Vom vedea"

Fanii Simonei visează asta: aţi putea fi şi în 2016 în colţul Simonei?
Voi fi mereu în colţul Simonei. O consider pe Simo prietenă în primul rând, apoi jucătoare de tenis. Ştiu că asta nu răspunde întrebării tale, dar vom vedea ce ne rezervă viitorul. Perioada de după Wimbledon a fost bună pentru amândoi. Ei, i-a dat o gură de oxigen, eliberând-o de presiunea deciziei privind un antrenor full-time, lăsându-i timp să cântărească bine situaţia. Mie, mi-a dat oportunitatea de a-i cunoaşte mai atent tenisul, din postura de antrenor principal. În cele din urmă, sper ca Simona să găsească o situaţie în care să se simtă cu adevărat mulţumită şi un rol pe care să îl ia în calcul pentru un plan de 3-5 ani, fie că este cu mine sau cu un alt antrenor. Voi fura una dintre replicile Simonei, pe care o foloseşte destul de des, cu zâmbetul pe buze: “Vom vedea”.

V-aş ruga să încheiaţi cu un mesaj, un gând pentru Simona, la ceas aniversar, la împlinirea a 24 ani. Ce i-aţi dori?
Îi doresc să înveţe puţin mai bine cum să îşi croiască drum pe străzile din Bucureşti, pentru că atunci când am fost acolo, a fost extrem de chinuită de diversele direcţii. Ştiu că scuza ei este că vine din Constanţa, dar până şi vocea sistemului de navigare părea că suspină adânc după câte întoarceri greşite a făcut. Poate până când ajunge la 25 ani va reuşi să conducă prin Bucureşti fără sistemul de navigare pornit. Apoi, dacă mă gândesc mai bine, poate este mai bine să nu! La mulţi ani, Simo!



 

Ştiaţi că avem o pagină de Facebook dedicată Simonei Halep?

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.