Stau tot anul în cantonament, nu fac nazuri la antrenamente și comunică perfect cu antrenorul. În plus, nu sunt fitoși și acceptă chiar să stea la gramadă, niciunul neavând aere de vedetă. Fac și ei sacrificii, joacă bine pe orice vreme, luptă cu adversari de calibru, precum șoimii și vulturii, și nu au probleme cu dopingul.
ProSport vă spune povestea celui mai perfect atlet, porumbelul sportiv, care formează cea mai tânără Federație Sportivă autohtonă, cea Columbofilă. Urziceniul nu este numai orașul care a dat lumii fotbalului o campioană a României. Este și locul unde istoria balonului rotund se rescrie continuu, reunindu-i în aceiași echipă pe Dumitrache, Dobrin, Hagi și Adrian Ilie. Terenul de joc se află în curtea unei case frumoase, aflată pe o străduță îngustă la intrarea în localitate. O crescătorie modernă, unde cei peste 500 de porumbei sunt împărțiti în două categorii: pentru concurs și pentru reproducere. Sunt despărțiți de culoare lungi, unde domnește semiobscuritatea. Este ora prânzului, ora la care porumbeii sportivi își fac siesta, pregătindu-se pentru al doilea antrenament.
Joacă bine pe orice timp Porumbelul Dobrin este mândria crescătoriei lui Nicu Brizdigheanu, este „campionul de suflet”, cum îi place tatălui să-și alinte copilul înaripat. Născut pentru a fi campion, în doi ani, Dobrin „a jucat” 29 de concursuri și le-a clasat pe toate: viteză, semifond și fond, devenind campion la categoria AS, la expoziția de la Constanța. „I-am dat acest nume pentru că joacă la fel de bine ca marele Dobrin, indiferent că e ploaie, vânt sau soare. Întotdeauna a dat totul și a venit printre primii”, explică Bizdrigan. Vorbește cu drag despre fiecare porumbel sportiv și, încet-încet prind contur poveștile de podium. Dobrin are 10 ani, nu mai concurează și a trecut în reproducție pentru a crea descendenți la fel de valoroși. Nu este singur pentru că îl are în echipă pe campionul Hagi, tot în vârstă de 10 ani și Adi Ilie, care, la cei 12 ani ai lui, este fotbalistul veteran al crescătoriei.
„Gabi Szabo”, performanțe de top la maraton Speranțele de aur se învârtesc acum în jurul lui Patzaichin, care a urcat deja pe podium în debutul sezonului competițional. „O vedeți pe asta mică? Este subțirică, numai fibră, plină de ambiție. I-am zis «Gabi Szabo», pentru că are exact calitățile marii noastre campioane”, spune columbofilul despre o porumbiță, vicecampioană națională la maraton. Dar cum ajunge un porumbel sportiv campion? Răspunsul e simplu și depinde atât de calitățile atletului cu aripi, cât și de îndemânarea antrenorului de a interacționa cu sportivul. Drumul spre performanță pornește la o lună după ce puii au ieșit din ouă. Atunci ies pentru prima dată pe casă și înregistrează astfel parametrii locației unde s-au născut, stabilindu-și reperele.
Antrenamente pentru creșterea efortului La trei luni deja încep junioratul și primele antrenamente. Sunt transportați în coșuri speciale, cu mașina, la 10 km de crescătorie, și sunt lansați. Se întorc acasă, se odihnesc două-trei zile și antrenamentul se reia, mărindu-se, gradual, distanța. Din luna august, juniorii ies în concursuri. Li se atașează un cip electronic, montat pe picioruș la debarcare, accesoriu ce comunică timpul exact în momentul în care porumbelul a atins trapa de intrare în crescătorie. Timpii sunt comparați la final și este declarat câștigător porumbelul cu viteza cea mai mare. Primul sezon competițional este numai de încălzire, pentru că treburile serioase încep abia anul următor, la seniori. Aflați permanent în cantonament viitorii sportivi de performanță se adaptează perfect la programul monoton: antrenament, odihnă, concurs și recuperare. „La șapte dimineața e primul antrenament. Timp de o oră survolează crescătoria, după care urmează mâncare și apă, totul bine cântărit, și orele de odihnă, în semiobscuritate. La ora 17:00 ies din nou la un antrenament, program ce se repetă zilnic, toate alternând în funcție de obiectiv”, dezvăluie Brizdigheanu. Mâncăruri de dietă pentru maratoniști Campionatul începe în luna mai și cuprinde 15 concursuri de viteză și demifond, șase de fond și două de maraton. Ca în orice concurs, porumbeii sunt specializați pe categorii de distanță. Primele șase concursuri le joacă toți, pentru a-și forma musculatura, după care urmează separarea: cei de viteză și demifond concurează săptămânal, iar cei de distanță mare aleargă bilunar, pentru că organismul se reface mai greu. „Cel mai greu e să recuperezi un porumbel ce aleargă la maraton, pentru că pierde aproape 200 de grame în timpul celor 12 ore de zbor. Trebuie să elimine toxinele, de aceea nu le dăm mâncăruri grase sau ciorbă, ci doar mâncăruri de dietă, miere și polen și un pic de apă”, dezvăluie crescătorul. Mai mult, după cursele lungi se mai fac și băi calde și se masează musculatura.
Viața de sportiv nu e ușoară, apar accidentări, alții sunt prinși de răpitoare. „Nu știi niciodată ce se poate întâmpla, îl lansezi și nu se mai întoarce acasă. Anul trecut l-am pierdut așa pe Luțu”, spune Brizdigheanu. Departe de vorbele vizitatorilor, în crescătorie, porumbeii sportivi își continuă siesta visând la următorul concurs. O lansare cu vânt favorabil din spate, cu vreme bună, departe de ochii răi ai prădătorilor.
„Sunt onorat să am un porumbel care să-mi continue performanțele. L-am văzut doar la tv și sper să-i fac galerie la un concurs„, Ivan Patzaichin, președinte de onoare al FRSC
300 de milioane anual costă întreținerea porumbeilor din crescătoria lui Nicu Brizdigheanu
20 de mii euro a costat cel mai scump porumbel sportiv cumpărat de un columbofil român, sumă record pentru România
Porumbeii sportivi s-au adunat în federație Federația Română de Sport Columbofil coordonează activitatea columbofililor din țară și oferă o identitate sportivă fiecărui practicant, dorind transformarea cursele de porumbei într-o disciplină sportivă. Până acum sunt în jur de 50 de cluburi afiliate la forul de specialitate. „Porumbeii sunt evidențiați într-o bază de date. Inelele genealogice de pe picior sunt inscripționate cu acronimul federației și am delimitat astfel statusul porumbeilor sportivi de cei comunitari sau alți porumbei decât cei ai FRSC”, a declarat Cezar Sinca, președintele federației.
Un porumbel trăiește între 19 și 25 de ani
â–ºLa cinci-șase zile după ce au ieșit din ou, fiecare porumbel sportiv primește un inel genealogic care are imprimat pe el o serie unică, acesta contând pentru pedigree.
â–ºÎnainte de debutul fiecărui concurs, porumbeilor li se atașează pe picior un cip electronic, în momentul când ajung la crescătorie și aterizează pe trapă, se comunică electronic seria cipului și timpul.
â–ºPorumbeii pot să zboare cu performanțe până la șase ani; la viteză viața este mai scurtă, iar la maraton etape mai puține – longevitate mai mare.
â–ºLa fel ca la marii atleți, musculatura diferă de la o probă la alta, astfel, porumbeii ce iau startul la probele rapide au în jur de 500 de grame, sunt mari, cu multă masă musculară, în timp ce sportivii de cursă lungă, au în jur de 350 de grame, sunt țâri, cu o musculatură elastică.
â–ºPorumbeii sportivi se lasă numai pe crescătoria lor, a nu fi confundați cu cei comunitari.
â–ºFelul în care se orientează porumbeii, știind să se întoarcă exact la locul de unde au plecat, rămâne un mister.
â–ºPorumbeii sportivi mor din cauze naturale
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER