Pasajul Basarab este o realizare atât de rară în România modernă încât lumea și orașul nici nu știu cum să o primească. Inaugurarea s-a făcut cu fanfară, defilări și mii de spectatori, dar eficiența-i încă trebuie demonstrată.
Teoretic, noul pasaj Basarab din București scurtează drumul între Bulevardul Titulescu și Șoseaua Grozăvești cu cel puțin zece minute. Într-o zi de trafic mai lejer, pasajul îl parcurgi într-un minut și jumătate, în timp ce pe traseul alternativ faci un sfert de oră. Nimeni nu știe încă dacă pe pasaj nu se vor complica lucrurile în momentele de vârf de trafic, iar cel mai important test va fi la toamnă, când lumea va reveni din concedii și traficul va fi la adevărata valoare. Deja mulți anticipează că, pe cât de bun e pasajul, pe atât de nepregătite sunt zonele din jur să preia traficul pe care îl poate duce pasajul. Probabil ar fi nevoie de o regândire a trecerilor de pietoni, semafoarelor, stațiilor de transport în comun, dacă o modificare majoră și a străzilor care fac legăturile pare utopică.
Are aproape doi kilometri
Autoritățile apreciază că 80.000 de mașini vor traversa zilnic pasajul, capacitatea teoretică fiind chiar mai mare. Pasajul are 1,9 kilometri, iar viaductul principal are 1.450 de metri, din care 117 metri podul pe arce peste Dâmbovița, respectiv 340 de metri podul hobanat peste zona Gării de Nord. Bretelele de acces au 1.126 de metri, rampele de acces, 1.250 de metri. Pasajul rezistă la un cutremur de 7,5 grade Richter. Piloni sunt înalți de 80 de metri, iar recordul european este stabilit cu lățimea podului hobanat, 42 de metri.
Terminat în cinci ani
Originalitatea 100% vine însă din altceva. Pe un panou stă scris „Început de Băseascu, terminat de Oprescu”. Mai relevant era „Început în 2006, terminat în 2011”, adică cinci ani, timp în care alții străpung munții cu autostrăzi sau ridică orașe întregi. Momentan e bine că s-a terminat, fie și cu peste 200 de milioane de euro. Ce urmează e însă esențial.
Trei stadioane în 20 de ani
Printre puținele realizări majore ale României după Revoluție se numără și trei stadioane care vor fi gata acum, în 2011: Național Arena în București, Cluj Arena și stadionul „Ilie Oană” din Ploiești. Chiar și cu lacunele lor (lipsa parcărilor, de exemplu), lumea are atât de mare sete de realizări, încât s-a înghesuit să vadă stadioanele chiar și încă neterminate.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER