Analiză ProSport: Bucureştiul reprezintă 25% din sportul românesc! Rezultate dezastruoase în restul ţării

12 ian 2012 2569 afişări Special
Analiză ProSport: Bucureştiul reprezintă 25% din sportul românesc! Rezultate dezastruoase în restul ţării Analiză ProSport: Bucureştiul reprezintă 25% din sportul românesc! Rezultate dezastruoase în restul ţării
GALERIE (2 de imagini) VEZI GALERIA

ProSport continuă analiza sportului românesc pe baza numărului de practicanţi, aşa cum rezultă din cel mai recent raport prezentat de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Recensământul" pe judeţe este şi mai elocvent pentru situaţia dramatică a sportului.
În România, centrele sportive încep să se concentreze în jurul oraşelor cu nivel de trai mai ridicat. Cel puţin aşa reiese din statistica pe anul 2010, în care Bucureştiul adună mai bine de 25 la sută din totalul sportivilor legitimaţi din ţară. Capitala are cel mai mare număr de locuitori, aproape două milioane (10 la sută din total), contribuie cu aproape 20 la sută la PIB-ul ţării, dar la sport depăşeşte toţi ceilalţi indici. Uluitoare este şi progresia numărului de practicanţi din Bucureşti: la începutul anilor 90, cel mai mare oraş al ţării avea înregistraţi 27.571 de sportivi. Acum, numărul lor a crescut de două ori şi jumătate. "E pe undeva normal", spune fosta mare atletă Gabriela Szabo.
Campioana olimpică din 2000, implicată acum în programare de atragere a tinerilor către sport, explică: "Pe de-o parte, este influenţa străinilor din Bucureşti, care au dat importanţă mişcării. De la simple alergări în parc, până la discuţii cu colegii la serviciu. Apoi, campaniile de promovare desfăşurate la Bucureşti, sau activităţile sportive care îi motivează pe părinţi să-şi trimită copiii la diferite sporturi. Evenimentele competiţionale şi chiar sălile de fitness au creat un curent favorabil". Alte atuuri: în Bucureşti se practică aproape toate sporturile, există cluburile mari, gen Steaua, Dinamo, Rapid sau Olimpia, care mai şi racolează sportivi din ţară, plus că s-a acordat o mai mare atenţie infrastructurii.

Surpriza de la Harghita: hocheiul i-a făcut mari
În afara Bucureştiului, un singur judeţ a crescut, ca număr de practicanţi, comparativ cu anul 1993. Nu este vorba de Timiş, Constanţa, Prahova sau Cluj - judeţe aflate în topul bunăstării -, ci Harghita. Şi aici evoluţia este pe undeva explicabilă, zona fiind una în care au înflorit sporturile de iarnă. În ultimul timp s-au dat în folosinţă mai multe pârtii pentru schi fond şi biatlon, iar numărul echipelor de hochei s-a dublat. "La noi, sportul e o cultură. Părinţii au fost şi ei sportivi şi îşi aduc copiii pe patinoar sau în sala de judo. Avem programe bune, cluburile aduc antrenori străini care să-i înveţe pe localnici şi cred că e şi vorba despre educaţie", spune Abraham Elod, inspector la DJST Harghita.

La Dolj, din 6.300 legitimaţi, 5.000 sunt fotbalişti!

În afară de Bucureşti şi Harghita, toate celelalte judeţe au făcut paşi înapoi. Câteva, în limite acceptabile: Braşov (fief al sporturilor de iarnă), Cluj, Timişoara (centre universitare puternice), Constanţa, Mureş sau Argeş. Doljul pare a avea şi el suflu pe harta sportivă, însă din cei 6.310 legitimaţi în 2010, aproape 5.000 erau fotbalişti! Paradoxal, Craiova a rămas fără echipă, iar judeţul nu are nicio reprezentantă în Liga I.
"Sportul a trecut prin ani grei. Noi, la Constanţa, am depăşit mai bine această perioadă, pentru că am găsit sprijin local. Suntem un caz fericit. Am scăzut şi noi la numărul de sportivi, pentru că după 1990 am avut o problemă legată de partea de pregătire profesională. Aici nu am găsit cheia pentru o schimbare de atitudine în rândul sportivilor. De pildă sunt handbalişti la Kiel care iau două milioane de euro pe an, dar sunt permanent la dispoziţia clubului", explică Nuţi Frâncu, fostă vicecampioană mondială la handbal în 1972, actualmente şefa sportului constănţean.

A murit combinatul, a murit şi sportul la Călăraşi
La polul opus, al celor mai slab reprezentate zone din panelul sportului, se regăsesc exact judeţele care înroşesc harta sărăciei din România: Giurgiu, Călăraşi, Tulcea (ultimele trei locuri în clasamentul contribuţiei la PIB-ul ţării), precum şi Mehedinţi, judeţul cu cel mai mare număr de oameni care şi-au pierdut locul de muncă între toamna lui 2009 şi cea a anului următor (11,7%).
Din cele patru, Călăraşi a avut şi cea mai mare prăbuşire faţă de anii 90: de la aproape 10.000 de sportivi legitimaţi, la numai 1.700. "Cauzele sunt legate strict de partea economică. În 1990, Combinatul Siderurgic ţinea tot sportul în spate. Acum a rămas doar o parte din el. S-au închis fabrici, iar oamenii au plecat", spune directorul executiv al DSJT Călăraşi, Marius Dumitrescu. Nu doar situaţia economică, ci şi oamenii locului au dat un bânci sportului: "Una dintre cele mai frumoase baze din oraşul Călăraşi, Olimpia, a fost tranformată în târg. Şi nu a fost singura. Unde să mai meargă copiii?", explică Mihai Vişoiu, unul dintre ziariştii specializaţi pe zona Bărăganului.


290 de antrenoricu normă întreagă sunt înregistraţi în Cluj, cei mai mulţi din întreaga ţară, exceptând Bucureştiul (1520)

De câţiva ani tot spun că este necesară o reorganizare a sportului românesc. Probabil că e nevoie de un eşec dur la Olimpiadă pentru a se mişca lucrurile
Octavian Morariu, preşedinte COSR

1,2 la sutăeste numărul de sportivi legitimaţi din România, raportat la totalul populaţiei ţării

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.