Albania a fost, de fapt, Oltenia!

Cum pe vremea aceea nu existau recompense financiare pentru
titlu, în 1949, când ICO a câștigat campionatul, oficialii echipei
orădene le-au promis jucătorilor un turneu în Albania. „Eram în al
nouălea cer”, povestește Lucaci. „Ce dacă era Albania, noi eram
bucuroși și când ajungeam la București, darămite în Albania? Toate
bune și frumoase, până când cei din conducerea partidului, de la
București, au decis că nu putem părăsi țara. Fără a ni se da un
motiv, dovadă că apoi altă echipă a plecat tot în Albania, în
turneu. În schimb, dacă tot n-am mai putut pleca, oficialii noștri
ne-au aranjat două meciuri amicale în Oltenia, unul la Craiova și
altul la Drăgășani. Râdeam și noi între noi apoi, făcând haz de
necaz, că Albania e, de fapt, Oltenia”.

Ferenc
Puskas a debutat la Oradea

Ferenc Puskas (foto), fostul mare jucător al naționalei Ungariei
și, apoi, al lui Real Madrid, a debutat într-un meci oficial în
prima echipă a celor de Kispest Budapesta în 1943, la 16 ani,
într-un meci jucat la Oradea, contra lui NAC (CAO). Orădenii au
câștigat cu 3-0 un meci de care viitorul star al Realului și-a
amintit apoi la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din 1952, când
Ungaria, care avea să câștige titlul olimpic, a înfruntat România.
Legenda spune că Puskas a fost încântat în 1952 de jocul lui Titus
Ozon, atacantul naționalei noastre, și s-a exprimat cu voce tare:
„Dacă l-am avea și pe Ozon, atunci am fi campioni mondiali fără
probleme!”.

Baratky
și sticla de bere

Ioan Lucaci, pe atunci printre mezinii echipei care lua titlul în
1949, confirmă legendele care circulă în jurul lui Iuliu (Gyula)
Baratky (foto), considerat de mulți drept cel mai bun fotbalist
român al perioadei interbelice și chiar al tuturor timpurilor.
Despre fosta glorie rapidistă s-a scris că era în stare să lovească
de cinci ori la rând bara transversală, de la 16 metri, performanță
pe care nici măcar Hagi și Dobrin, în perioada lor de glorie, n-o
reușeau. Lucaci spune că „făceam armata, în 1950, la echipa Armata
Cluj și l-am prins pe Baratky la un antrenament al celor de la «U».
Se retrăsese din activitate, era deja antrenor la Dinamo și venise
la Cluj pentru un meci de campionat. Cert este că la finalul
antrenamentului a pus o sticlă de bere pe bara transversală, a pus
mingea pe linia de 16 metri și a lovit sticla de trei ori
consecutiv! A patra oară a dat în transversală, iar sticla doar s-a
clătinat, n-a mai căzut. Am văzut asta cu ochii mei, altfel n-aș fi
crezut!”.