Ajax roș-albastru! Reportaj. Adversara Stelei din Europa League are o „soră” în România, la Botoroaga

*ProSport a vizitat comuna Botoroaga, a cărei echipă locală se numește Ajax

*Lângă Alexandria, adversara Stelei din Europa League are o soră: Ajax Botoroaga. Mai mică, mai săracă și cu pretenții mult reduse față de echipa olandeză

*Formația de Liga a V-a se luptă pentru promovare chiar dacă nu mereu a avut bani de benzină pentru a se deplasa în comunele vecine

Duminică, ora 10 dimineața. Dinspre Biserică nu vine niciun puhoi de oameni, iar străzile sunt pustii. Frigul îi ține în casă pe oameni, în timp ce soarele se ascunde după nori. Vântul îți „taie” obrazul și degetele se mișcă în buzunar pentru a se dezmorți. Singurul motiv pentru care scoți mâinile de la adăpost este ca să îți ridici fularul până la nivelul ochilor. Zăpada trosnește sub apăsarea bocancului și te uiți în jur pentru a găsi un loc unde să te adăpostești.

Suntem în comuna Botoroaga, de lângă Alexandria, unde echipa locală, Ajax, se reunește în zi de Sărbătoare. Însă liniștea din sat nu spune nimic și ne face să ne gândim că am nimerit în alt loc. Grijile noastre dispar când, lângă noi, dintr-un Cielo albastru, coboară nea Emi, pe numele întreg Emil Neacșu. Este cel care, de 29 de ani, antrenează echipa din Botoroaga și le spune băieților când se reunesc. Frigul pare că îl ocolește, altfel nu ne explicăm cum rezistă descheiat la geacă și cu un pulover subțire. „Haideți să bem un ceai cald până se adună băieții”, spune acesta văzând că gradele Celsius cu minus nu sunt tocmai pe placul nostru.

Încă este dimineață, dar cârciuma este mai aglomerată decât restul localității. Doi „obișnuiți ai locului” vorbesc despre politică, vreme și orice altceva. Totul între două pahare de țuică. Aerul este închis, o combinație între alcool și țigări ieftine. Pe clienți nu îi deranjează, semn că sunt postați la masă de ceva ore. Imaginea este de așa natură încât din moment în moment așteptăm să intre pe ușă Celentano și Firicel, celebrele personaje din serialul Las Fierbinți.

„Coordonatorul” n-a venit: „A fost «de noapte»”

Băieții încep să se adune în încăperea joasă și întunecată. Nea Emil încearcă o „prezență”: „Gică vine? Ah, n-are cu ce să ajungă? Asta e, măcar să ne strângem 15. Azi jucăm cu ăia de la Drăgănești. Sper să le dea primarul microbuzul”. Distanța între cele două localități este de 14 kilometri, dar de multe ori s-a dovedit a fi uriașă în lipsa unui mijloc de transport. Astea sunt condițiile în fotbalul mic, dar Emil Neacșu rezistă de aproape trei decenii. „Fac asta din ’84 și nu mă satur. Sunt obsedat de fotbal. E greu totuși să ținem echipa, dar ne ajută dom’ primar. În plus, mai vine unu’ care are o cârciumă și dă o masă, altul care are lac și ne mai ajută cu câte ceva. Ne descurcăm!”.

Antrenorul se uită nervos la ceas și observă că s-au adunat abia 10 inși. Îi sună telefonul și este puțin dezamăgit de vești: „Avem un coordonator extraordinar. Vede jocul, are tehnică, dar nu poate veni astăzi. A fost de noapte! Lucrează la Poliție, în București”.

„De ce Ajax? Sunt dinamovist și-mi plac culorile astea”

Băieții s-au adunat și au început să bătătorească zapadă de pe stadion. Nu vedem suprafața de joc, dar suntem asigurați că primăvara arată foarte bine. Emil Neacșu e mai interesat dacă adversarii din Drăgănești or să ajungă: „Le‑am zis să se dea peste cap și să vină!”.

Noi ne interesăm cum numele unui club olandez, care i-a dat fotbalului pe Cruyff, Van Basten sau Rijkaard, a ajuns să aibă corespondență și într-o comună de lângă Alexandria. „Eu sunt dinamovist. Recunosc și nu mi-e rușine. În 2000, când am reînființat echipa, m-am gândit la un club care are culorile lui Dinamo. Ajax era o echipă mare și avusese niște performanțe extraordinare în Liga Campionilor. Am zis să o numim Ajax Botoroaga și oamenilor le place. În schimb, majoritatea jucătorilor sunt steliști. Asta e!”.

Culmea, echipamentul echipei nu seamănă cu cel al „surorii” din Amsterdam. Tricou albastru și șort roșu. „E bine că au toți același echipament, nu ca alte echipe, la care unu’ are chilotul verde și colegul lui îl are negru. Nici nu i-aș lăsa să joace așa”, mai zice ghidul nostru, puțin cam dur cu regulamentele de la ligile inferioare.

Pentru meciul din Europa League, Emil Neacșu uită că simpatizează cu echipa din „Ștefan cel Mare” și pune binele fotbalului românesc înainte: „Eh, țin cu ai noștri, cum?! Nu știu dacă va câștiga Steaua, dar de ce să nu sperăm?”. Au ajuns vecinii și meciul se va disputa chiar dacă nu ies la număr: „Au venit doar nouă? Le mai dăm noi încă doi și aia e. Jucăm!”.

Astea sunt condițiile unui fotbal în care, dacă nu primești ajutor de la Primărie, nu reziști. Și în care bucuria cea mai mare o reprezintă faptul că joci pentru un nume ca Ajax!.