Tricolorii au fost muți în fața gloriei

România a avut un început de vis, a condus cu 2-0, dar s-a tăiat și francezii au întors meciul. Calculele calificării s-au complicat. Chivu și-a bandajat umărul suferind cu banderola de căpitan și și-a spus că se poate. Asta se putea citi pe buzele lui atunci când intona imnul cu aceeași ardoare ca la Euro. Franța atunci, Franța și acum. Numai că aseară noi am vrut mai mult. Pițurcă, tot cu fixațiile lui. Mai precis, cu Florentin Petre titular. Se cunoaște că doar el are încredere în „Pitic”. Goian știe acest lucru și își sărută colegul părintește, pe creștet, cu o secundă înainte ca blajinul Frank (de Bleeckere) să fluiere începutul. Poate un nou început pentru Pițurcă.

Trebuie reținută imaginea, pentru că 17 minute mai târziu o vedeam pe prima pagină. Uriașul Stelei, dar mai ales al nostru, l-a pus pe gânduri pe Mourinho atunci când l-a găsit cu o pasă genială pe Petre (6). A urmat un exterior de manual și ne-am bucurat. Pentru prima oară. Apoi a venit rândul lui Goe să ne facă să zâmbim. Cap din corner, după o pasă a lui Petre. Serviciu contra serviciu, cu Franța KO! Ce meci, ce vis! Ribery ne-a mai calmat un pic, după ce a redus diferența. Pauză!

Francezii ne-au sufocat după pauză
Binevenită pentru francezi, care mutaseră mai înainte: Benzema lângă Henry. 4-4-2, în teorie, mașină de fotbal, pe teren. Francezii ne-au sufocat la reluare, în așa hal încât, din jucătorul primei reprize, Mureșan a devenit un simplu fundaș central. Apoi, s-a întâmplat ce ne așteptam: ne-am văzut egalați la bomba lui Gourcouff.

Mutu n-a terminat meciul în teren
Resemnare, tristețe, ciudă. Mutu, unde e Mutu? Nu e, iar în locul lui apare Costea. Intră și Bucur, dar tot francezii atacă, silindu-l pe Chivu să-și palpeze umărul tot mai des. Îl doare, ne doare! Se termină egal, iar Africa de Sud e chiar departe.

147 de egaluri a înregistrat naționala României de-a lungul istoriei, incluzând rezultatul de aseară