Uitucii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

După ce fiecare și-a mai făcut o dată numărul la meciul cu Unirea, Gigi Becali și zurbagiii de la peluză au o problemă. Nimeni nu-și mai aduce azi aminte de la ce s-a stârnit harța. Ca două vecine din paginile clasicilor, o vorbă azi, o replică mâine, până ajung într-un final să-și spună „lasă, dragă, ne-am mai răcorit și noi puțin”. Dacă despărțirea de Lăcătuș a fost sămânța de scandal, atunci motivul e stupid, copilăresc. Pe banca Stelei nu pot sta cu schimbul când Hagi, când Lăcătuș, singurele simboluri agreate.

Dan Petrescu nu intră în discuție, pentru că a pupat steagul Rapidului, nu? Ar fi ca și cum un nostalgic i-ar pretinde Realului să-l vadă pe „Bernabeu” fie pe Del Bosque, fie pe Camacho. Dacă tot a alunecat vorba, spectatorul spaniol e cu două fețe. Una e cea însetată de sânge la spectacolul barbar care-i gâtuie vocea colegului de pagină Ion Cupen când e răpus taurul. Cealaltă, precum în Dr. Jekyll și Mr. Hyde, e afișată peste câteva ceasuri tot într-o arenă, de fotbal, unde flutură o batistă albă când e roșu de furie. Peluza stelistă a inventat însă torțele ca formă de protest. Poate că tocmai cele azvârlite la derby-ul din Giulești au detonat conflictul, dar cine mai știe?! Așa a mai scăpat și Mutu de înjurăturile promise. Dușmanul dușmanului nostru e prietenul nostru.