Trăiesc pentru fotbal**

ProSport vă prezintă oameni pentru care fotbalul înseamnă mai
mult decât certuri la TV pentru ofsaiduri inexistente ori pentru
vize de joc acordate legal sau nu. E vorba despre o poveste de
viață din care avem cu toții de învățat, cu eroi mult mai curajoși
decât ne-am propus fiecare dintre noi să fim în viața de zi cu
zi.

Loredana Elena Irava este o tânără de 20 de ani condamnată să-și
petreacă tot restul vieții într-un scaun cu rotile. În aceeași
situație se află și Alexandru Stănescu (25 de ani). Ambii sunt
suporteri ai Rapidului, iar povestea lor este, în cele din urmă,
cea a fiecărui român care suferă de handicap motor. Pe scurt: la
trei ani de la integrarea în UE, persoanele cu astfel de probleme
din România sunt lăsate să se descurce singure într-o societate
ostilă față de suferința lor. Unii dintre ei, cum sunt Loredana și
Alexandru, au găsit soluția salvatoare în sport.

Fotbalul ca mod de
socializare

O spune tatăl fetei: „Am ales cea mai simplă cale de socializare
pentru fata mea: fotbalul. Din păcate, nici aici nu sunt condiții
peste tot. De fapt, doar în Giulești poate intra un om în scaun cu
rotile pentru a asista la meci. Privitul se poate face doar de la
nivelul gazonului, căci nu există rampe pe care să urce Loredana,
dar e bine că am găsit oameni înțelegători”. O mărturie rece și la
obiect despre cât de handicapat este fotbalul nostru, societatea,
în general.

Rapid,
dragoste la prima vedere

Strada Ceahlău, cartierul Crângași, duminică dimineață. Soarele
de afară îmbie la plimbări, grătare, ieșiri la iarbă verde. Undeva
pe dreapta, un bloc de zece etaje atrage atenția. La parter este o
rampă pentru handicapați. Tot la parter locuiește și Loredana Elena
Irava, cu familia și drama ei. Începe să-și depene povestea demn,
ca o adevărată luptătoare. „Am început să merg la meciuri în urmă
cu câțiva ani, în Regie. La partidele Sportului Studențesc nu m-a
atras însă atmosfera, era prea puțină lume”. Razele soarelui
pătrund tiptil printre jaluzelele albastre. Fata de 20 de ani
vorbește cu atâta patimă despre fotbal, încât pare un gest
nelalocul lui să o întrerupi. Legătura cu Rapidul vine însă firesc,
după spusele Loredanei: „Acum vreo patru ani am fost pentru prima
oară în Giulești și am tot continuat să merg. Și n-o fac doar
pentru că este aproape de casă, ci pentru că mi-a plăcut ce am
văzut la meciuri. De când am văzut cum se cântă, am spus că nu mai
vreau altceva”. Soarele a invadat camera de tot, dar nu e decât o
figură de stil. Pentru că în sufletul Loredanei nu va apărea
soarele decât atunci când nu va mai fi privită ca o paria, atunci
când va putea intra la meciuri ca orice persoană normală, la fel și
la școală ori la mall. Până atunci, nu-i mai rămâne decât să se
bucure privind o fotografie alături de Bornescu, Marius Constantin
ori Cesinha.

„Maftei era idolul meu”

Pe stadion, stă pe pistă, lângă cele două bănci de rezerve.
Jucătorii o știu deja și se duc la ea după meciuri. Dar, cum nimic
nu e simplu la noi, tânăra a întâmpinat și dificultăți. O parte a
observatorilor de joc n-o lasă pe ea și pe Simona, sora ei, care o
însoțește la aproape fiecare meci, să stea pe pista de lângă
băncile de rezerve. Asta, bineînțeles, pentru că nu există un loc
special amenajat în tribune. Cu toate astea, Loredana și-a creat
niște repere în familia Rapidului: „Idolul meu era Vasile Maftei,
dar acum nu se mai pune problema, pentru că a plecat la Urziceni.
Din prezent, îmi plac Bozovici și Săpunaru”. Discuția se oprește
brusc, în momentul în care capul fetei cade într-o parte și nu se
mai ridică decât cu ajutorul părintelui. Boala a ținut să-și spună
ea ultimul cuvânt, dar fata ne mai dă o lecție: zâmbește larg
pentru o fotografie cu fularul vișiniu.

600 de membri
are Asociația pentru Protecția și Ajutorarea Handicapaților Motor
din România

3 la sută din
populație este procentajul neoficial al persoanelor cu handicap
motor din România

30 la sută din
necesarul de scaune cu rotile este suportat de stat, restul urmând
a fi procurate prin mijloace proprii

„Cea mai mare bucurie am simțit-o la ultima Cupă a
României câștigată cu Răzvan Lucescu, a fost de vis”,
Loredana Elena Irava, fan Rapid

„Cea mai tare atmosferă a fost la meciul cu Nürnberg,
din Cupa UEFA. N-o să uit niciodată ce a fost atunci”,
Loredana Elena Irava, fan Rapid

„Loredana și Alexandru sunt cei mai apropiați suporteri
ai noștri și la figurat, dar mai ales la propriu. Ținem mult la ei
pentru că toți ne dăm seama de situația grea în care se află și
sperăm doar ca prin evoluții să le oferim și lor o
bucurie”, Mircea Bornescu, portar Rapid