Liga din umbră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Avea dreptate nea Imi când ne povățuia, molcom, ardelenește, să nu ne facem iluzii ca să nu avem parte de deziluzii. Porumboiu și Iancu lăsau senzația că pot aduce un sânge proaspăt într-o ligă colcăind de interese și compromisuri. Că pot fi două voci pe care merită să le asculți. Cruntă dezamăgire! Nu sunt mai breji decât Gigi Becali. Au capricii, angoase. Porumboiu e în pragul unui infarct după fiecare meci pierdut cu Steaua, Iancu plesnește de ciudă că trece vremea și nu e niciun semn că s-ar desființa Dinamo. Nu victoria Clujului, a provinciei, ci doar răpunerea Stelei le-a umflat piepturile.

Azi, Porumboiu și Iancu se opintesc să rostogolească un bulgăre pe care abia îl strânge în mănuși un copil, poate se face cât casa în vale. Se adună cluburile, adică numai președinții, care nu vor să mai joace împotriva Stelei dacă nu e retrogradată. Pârguiește ca cireașa de mai o ligă în umbră. Măsură pentru măsură. Retrogradarea nu e decât o exagerare. Dacă-i prindeau cu vreun blat, atunci îi împușcau? Steaua e doar un licean prins fumând în WC. N-a ars totuși catalogul ca să treacă clasa. Dacă e vorba de exmatriculare, atunci citația s-ar cuveni azvârlită în cutia poștală a lui Becali. Fără drept de reînscriere vreodată.