Dănălache, golgheter made in China!** A înscris într-un sezon în Asia cât în 4 ani în Liga I

Campion cu Unirea Urziceni, Cristi Dănălache a reușit să impresioneze și în China, acolo unde este considerat unul dintre cei mai buni jucători străini ai campionatului. Aventura lui Dănălache la Nanjing a început în ianuarie 2011, atunci când a semnat cu gruparea Jiangsu Sainty, echipă dintr-un oraș de șapte milioane de locuitori și stadion de 58.000 de locuri. Dănălache a fost titular în toate meciurile echipei sale, iar în acest sezon a înscris 13 goluri, fiind al doilea golgheter al campionatului chinez, o întrecere în care se plătesc salarii lunare de până la un milion de euro.

Cristi, cum te-ai acomodat în China?
Destul de bine, în primele săptămâni am locuit la baza clubului, iar după ce am primit casă, am început să ies, să cunosc locurile. Nanjing este un oraș mediu pentru o țară cum este China, cu șapte milioane de locuitori. Față de Shanghai, sunt foarte multe construcții vechi și locuitorii țin să păstreze arhitectura specifică zonei. În oraș sunt doar vreo trei restaurante cu specific european.

„În vestiar sunt în grupul chinezilor”

Cum a fost pentru tine contactul cu fotbalul chinez?
Am început foarte prost, am reușit să adunăm doar un punct în primele șase etape, iar pe urmă au schimbat antrenorul. A plecat vechiul tehnician și a venit un sârb. Odată cu instalarea noului staff ne-am revenit, am avut o evoluție foarte bună, iar el a devenit antrenorul anului în fotbalul chinez. Am avut noroc să mă integrez foarte bine în grupul de chinezi de la echipă, plus că mă înțeleg și cu cei patru străini din lot. Am jucat toate meciurile titular, adică 30 din 30, timp în care am înscris 13 goluri, este un sentiment foarte plăcut.

Chinezii sunt mici de înălțime. Câte goluri ai marcat cu capul?
(râde) E, nu e chiar așa. Am dat numai trei goluri cu capul. Îți spun ceva: orice străin care vine în China trebuie să fie peste 1,80 m, toți fundașii străini sunt peste 1,90 m, doar Conca are undeva în jur de 1,74 m, fiind singura excepție.

Cât de ridicat este nivelul campionatului chinez?
Înainte să merg acolo auzisem că este destul de slab, dar nu este nimic adevărat. Echipa campioană, Guangzhou, își permite să plătească un jucător cu un milion de dolari pe an, iar pentru transferul lui au dat 12 milioane de euro. Este vorba de același Dario Conca, mijlocaș argentinian care a venit de la Fluminense. Tot în China joacă și atacantul brazilian Cleo, care a plecat de la Partizan Belgrad pentru 4 milioane de euro.

Cum sunt fanii chinezi?
Sunt foarte prietenoși, la fiecare meci de acasă vin cu steagurile străinilor din lot. La ultima partidă au scris pe steag că își doresc foarte mult să continui aici. Noi jucăm acasă pe un stadion de aproximativ 60.000 de locuri, iar media la meciurile de pe teren propriu este de 22.000 de oameni. Guangzhou, echipa campioană, are o medie de 55.000 de spectatori.

Cu Bilașco ai vorbit?
M-am întâlnit cu el, a venit la Teda cu trei săptămâni înainte de meciul direct. Am vorbit la antrenamentul oficial, îi era destul de greu la început, dar mai are încă un an de contract. Este foarte greu pentru el și din cauză că a venit la jumătatea campionatului. Din câte am auzit, celălalt atacant din lot s-a accidentat foarte grav, astfel că și „Bilă” va avea mai multe șanse.

Să lăsăm un pic fotbalul. Spune-mi cum îți petreci timpul liber în China.
Nu prea am timp liber, mai mereu sunt în cantonament, iar aici o deplasare durează patru zile, deci plecăm cu două zile înainte de meci. Dar atunci când am două zile libere, merg cu soția la Shanghai, unde sunt foarte mulți străini. Acolo te simți ca în Europa. Între Nanjing și Shanghai sunt 500 de kilometri, pe care îi parcurgem într-o oră și jumătate cu trenul. Circulă cu o viteză de 350 de kilometri pe oră.