După o perioadă lungă în care suporterii echipei naționale au lipsit de pe stadion din cauza pandemiei, duminică, 5 septembrie, vor avea din nou dreptul la cuvânt. Tricolorii joacă împotriva Liechetenstain.
Pe vremuri, singurele momente în care lui Mircea Sandu îi era teama, astea erau. Atunci când din tribune i se cerea demisia. Exigența, opiniile sau dezvăluirile jurnaliștilor n-au fost niciodată de ajuns. Dar când tribunele îl cereau afară de la FRF, Sandu și ai lui aveau nevoie de presă prin intermediul căreia oferea răspunsul clasic: sunt câțiva plătiți din anumite interese. Câțiva însemna, de fapt, un stadion întreg. Culmea e însă că atunci mai erau rezultate. Azi, lucrurile stau mult mai prost. Și la rezultate, dar mai ales la managementul defectuos cârmuit de Burleanu. Naționalele sunt toate pe brânci. Cele câteva reguli absurde (jucătorii U21) și altele au fost un fiasco total. Sponsorii nu există la echipa națională, iar cei care mai dau bani încă nu știu că, de fapt, din sumele plătite de ei se hrănesc angajații unei structuri care consumă fără să producă nimic sau care scurg bani în exterior în urma unor contracte făcute cu apropiați.
Campionul Mondial la Marketing, așa cum l-a numit Mihai Stoichiță pe Răzvan Burleanu, a reușit să spulbere în câțiva ani 10 milioane de euro lăsate moștenire de Mircea Sandu și să nu mai producă nimic. Imaginea FRF e la jumătate din ce a fost după ultimele calificări ratate, dar mai ales după ultimele rezultate ale tuturor naționalelor de fotbal. Singura preocupare pe care a avut-o constant Campionul Mondial la Marketing din Maior Coravu a fost să le țină steagul sus membrilor afiliați. Adică votanților. Adică să controleze permanent masa de manevră. Să-i țină calzi cu te miri ce mingii, mese, deplasări până la următoarele alegeri.
Ce ar trebui să facem de acum încolo? Să rămânem cu celebra sintagmă: „Ne merităm soarta”? Mai degrabă, nu! 5 septembrie e ziua suporterilor echipei naționale. Echipa asta e a lor și au tot dreptul să fie critici și să ceară un fotbal mai bun sau oameni competenți în fruntea lui. Va fi pentru prima dată după mult timp când Rădoi, Burleanu, Stoichiță sau Bodescu vor da nas în nas cu realitatea. Până acum, nenorocirea asta cu pandemia le-a fost ca un scut. Le-a fost o pavăză falsă. Cred că fanii echipei naționale au rămas singurii de care s-ar mai putea teme „Statul în stat”, adică FRF. Atitudinile tribunelor, ale publicului, au dat dintotdeauna măsura perfectă pentru performanță sau nu. Să ne imaginăm ce atmosferă ar fi fost la două meciuri cu ei în tribună, Armenia și Georgia. Ne mai vorbea Burleanu din vârful limbii? Ne mai explica Stoichiță relaxat ce și cum și din cauza cui și cum e cu fotbalul pierdut și cum stă, de fapt, treaba? Că ei sunt cei mai buni, dar n-au cu cine? Mai era Rădoi antrenorul echipei naționale azi?
Dacă până acum Campionul Mondial la Marketing și ai lui au privit zeflemitor din înaltul tribunelor goale, acum lucrurile se vor schimba. În loje vor intra tupilându-se în vârful picioarelor și vor ieși din borcane abia după primul fluier al arbitrului, când toată mulțimea va privi jocul. Apoi, n-am niciun dubiu că prin minutul 43, înainte de pauză, se vor ascunde din nou în alveolele de sticlă. Abia dacă vom doborî Liechesteain vor ieși la lumină. E o caracteristică veche, împământenită la FRF. Toată lumea bagă capul între umeri și se merge mai departe, indiferent de rezultat. Acolo e ca o armată. Talibanizare. Depui un jurământ. Numirea ultimului antrenor de la U21 stă mărturie.
Un angajat al FRF, a povestit: „A fost simplu cu Bratu. În mod normal trebuia să fie Pancu. Dar când s-a întors președintele de la Olimpiadă, l-a chemat pe fostul dinamovist și i-a zis: ca să înțelegi, tu vei fi selecționer. Îți spun și de ce. E un singur motiv. N-a vorbit gura fără tine la televizor. Ești al nostru. Ai vorbit frumos de Federație. Altceva nu contează”. Așadar, cam despre asta e vorba. Competența nu e vreun criteriu pentru Burleanu, ci altceva contează, loialitatea față de grupul organizat.
P.S. A nu se înțelege că Florin Bratu nu e un antrenor bun. Asta urmează să vedem în viitor. A se reține doar principiul după care lucrează FRF.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER