Patronul campioanei FCSB a petrecut noaptea dintre ani la munte, iar la primele ore din 2026 a cerut mâncare atipică pentru un astfel de eveniment.
Gigi Becali a petrecut de Revelion la Poiana Brașov, dar cumpăna dintre ani l-a prins la biserica din localitate, rugându-se alături de călugări.
Evlavios și foarte apropiat bisericii, Gigi Becali s-a aflat la trecerea între ani într-un astfel de lăcaș. El a petrecut Revelionul la Poiana Brașov, dar nu a participat la distracția din noaptea de Anul Nou, alegând compania unor călugări, frații lui cum numește, la biserica din stațiune.
Cazat la unul dintre hotelurile deținute de fostul pătron al Rapidului, George Copos, Gigi Becali a fost însoțit de familie, Mihai Stoica și Teia Sponte. „Colegi” de stabiliment le-au fost, printre alții, Gică Hagi și Gică Popescu.
Cu o oră înainte de miezul nopii, Gigi Becali a renunțat la distracția de la restaurant și s-a dus direct la biserica din Poiana Brașov, pentru a participa la liturghia de Anul Nou. Latifundioarul din Pipera și frații lui au stat în lăcașul de cult aproximativ 3 ore.
După ce a revenit la restaurant, patronul de la a cerut brânză de oaie, pastramă de oaie, icre, ceapă, roșii și pâine proaspătă, după cum scrie Fanatik.
Atitudinea lui Gigi Becali vine la foarte scurt timp după ce a dat de toți pereții cu monahul Iustin Deică, care l-a acuzat că se împărtășește în altar. Replica patronului de la FCSB, una dură, a venit imediat și i-a transmis, printre altele, feței bisericești, că are binecuvântarea pentru a primi trupul și sângele lui Iisus Hristos în cea mai sfântă parte a unei biserici.
„Omul e călugăr dar e bolnav, săracul. E adevărat, mă împărtășesc în altar. Ctitorii de biserici se pot împărtăși în altar și mai ales cu binecuvântare, pentru că eu iau binecuvântare de la preot sau de la stareț, nu mă duc în altar de capul meu”, a transmis, printre altele, milionarul român.
Orice lăcaşul de cult ortodox cuprinde trei părţi principale: altar, naos şi pronaos. Această împărţire este simbol al Sfintei Treimi, asemănându-se cortului mărturiei lui Moise, din Vechiul Testament, care era alcătuit tot din trei părţi.
Partea cea mai importantă şi locul cel mai sfânt din Biserică este Sfântul altar. Denumirea de altar vine din latineşte şi înseamnă loc înalt de jertfă, pentru că aici se aduce jertfa cea fără de sânge instituită de Mantuitorul Hristos.
Concret, acolo are loc transformarea darurilor de pâine şi vin, aduse de credincioşi, în Trupul şi Sângele lui Hristos sau, altfel spus, în Sfânta Împărtăşanie.
Altarul este situat în partea de răsărit a lăcaşului de cult, fiind zidit în formă de absidă, mai sus decât restul bisericii şi despărţit de naos prin catapeteasmă. Este rezervat clericilor care slujesc și, conform unei prevederi canonice, este interzis accesul femei.
În altar se săvârşesc Sfânta Liturghie, slujba cea mai importantă a cultului divin public ortodox, Taina Hirotoniei, adică a sfinţirii candidaţilor la preoţie ca diacon, preot şi episcop, dar şi slujba sfinţirii Sfântului şi Marelui Mir, prin care se administrează Taina Mirungerii sau a Confirmării.