OVES Enterprise, o companie de tehnologie din Cluj-Napoca ce a evoluat de la dezvoltarea de software comercial către tehnologie de apărare, inteligență artificială și sisteme autonome, nu a vândut până acum niciun produs Ministerului Apărării Naționale (MApN), iar unul dintre motive este, potrivit CEO-ului Mihai Filip, teama statului român că ar putea fi acuzat că favorizează o anumită companie. Acesta susține, în episodul 23 al podcastului „Frontier Defense”, că unele dintre tehnologiile dezvoltate de firmă revin în România integrate în alte produse, la prețuri mult mai mari decât dacă le-ar oferi OVES direct statului. Compania este, potrivit surselor G4Media, una dintre firmele din România aflate pe lista producătorilor realizată de autoritățile de la București care ar urma să construiască drone în parteneriat cu ucrainenii, în cazul unui program de 200 de milioane de euro finanțat prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
MApN nu a achiziționat niciun sistem de la OVES Enterprise până în prezent, din cauza specificațiilor învechite din licitații și a temerii autorităților de a nu fi acuzate de favoritism, crede antreprenorul clujean. Această lipsă de încredere internă creează un cerc vicios la export, deoarece clienții străini întreabă de ce armata proprie nu cumpără, și duce la situația în care tehnologia românească este vândută în străinătate și revândută ulterior României la prețuri mult mai mari, potrivit lui Filip.
„Nu, n-a comandat niciun sistem niciodată. Deja le e și frica asta de a nu favoriza vreo companie și, din frica asta de a nu favoriza o companie, preferă să nu lucreze cu nimeni”, a afirmat reprezentantul OVES.
„Tehnologia pe care am dezvoltat-o și am vândut-o unei țări a ajuns înapoi vândută în România de 100 de ori prețul probabil, pentru că ai noștri n-au avut încredere în noi și au crezut că nu putem livra și că avem doar PDF-uri”, a continuat acesta.
Din informațiile noastre, există și alți producători români de echipamente militare, cu succes la export, care nu au avut până acum niciun contract cu statul român.
Printre companiile străine cu care OVES are parteneriate se numără STARK Defence din Germania, EDRONE din Ucraina sau MSI Defense Solutions din SUA.
Discuția despre PDF-uri vine în contextul în care, recent, fostul ministru interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat, tot la „Frontier Defense”, că Armata nu cumpără mai multe produse „made in Romania” de la firme private deoarece multe dintre acestea vin cu prezentări de produse în PowerPoint și PDF-uri, iar MApN nu le poate susține. „Cu privire la mediul privat, el începe să se dezvolte. Mulți vor ca Armata Română să facă un parteneriat pe baza unei prezentări PowerPoint sau a unui document PDF prin care ei explică ce ar urma să facă. Trebuie susținute și inițiativele astea, dar trebuie susținute cumva de alte structuri ale statului român”, a afirmat Miruță.
Întrebat dacă OVES poate livra 3.000 de drone și în cât timp, în cazul în care primește o comandă fermă, Filip a spus că firma a învățat din experiența Ucrainei cum să scaleze producția rapid și ieftin. Compania a renunțat la ideea halelor industriale mari, vulnerabile, în favoarea unor unități mici, agile, și poate livra 3.000 de drone în două luni. Totuși, deschiderea facilității de la Cluj realizate în parteneriat cu ucrainenii de la EDRONE este temporar blocată de obținerea licențelor și de goluri legislative la București. Lucrurile vor merge probabil mult mai repede dacă programul de drone româno-ucrainean, care ar fi blocat la București potrivit surselor G4Media, primește în sfârșit undă verde.
„Ce am învățat de la ei – două lucruri importante – este cum să scalăm rapid și cum să producem ieftin. Ei, din punctul ăsta de vedere, eu cred că dacă am primi o comandă de 3.000 de drone, am putea să le livrăm în două luni”, a afirmat Filip.
„Am învățat de la ei că toate fabricile din Ucraina sunt la subsol, sunt fabrici de 200-300 de metri pătrați care produc mii de drone pe lună. Dacă ai o problemă, trebuie să te poți baza pe industrie proprie. Dar eu, ca și companie privată, cum să investesc într-un produs sau într-o fabrică dacă nu am o comandă neapărat?”, a continuat acesta.
Compania OVES a lansat la începutul anului racheta de croazieră accesibilă Sahara. Filip spune că dezvoltarea proiectului a întâmpinat întârzieri din cauza normelor stricte de siguranță și documentație din Uniunea Europeană, care nu este în stare de război, spre deosebire de Ucraina.
Totodată, din cauza reticenței clienților față de componentele printate 3D, compania dezvoltă în paralel o versiune fabricată prin metode tradiționale și își păstrează intenția de a produce racheta în România.
„Am văzut o oarecare reticență a companiilor sau guvernelor legată de achiziția unei rachete printate 3D. Și acum chiar lucrăm la o variantă destul de intensă, să facem două variante de rachete: modul tradițional, dacă vrei, și modul nou cu imprimante 3D”, a spus Mihai Filip.
Discuția a atins și subiectul sensibil al stării de animozitate dintre jucători și al lipsei de colaborare din industria privată de apărare din România. Companii mai vechi din piață, dar și unii decidenți politici critică noul val de firme de apărare emergente, din care face parte și OVES, pe motiv că acestea ar avea puțini angajați reali, nu au produse hardware concrete și nici capacitate de producție.
Potrivit lui Filip, companiile private românești din apărare suferă de o mentalitate individualistă („trauma comunismului”), iar firmele preferă să se critice între ele în loc să colaboreze pe proiecte complementare.
„Uite, chiar aveam o discuție cu un domn mai deștept decât mine în care îmi zicea: «Băi, în România voi cred că aveți problema din comunism.» Și am zis: «La ce te referi?» «Păi», zice, «uite, la voi eu știu că era să moară capra vecinului, știi? Sau hai să fac eu pentru familia mea, dar să nu știe vecinul ce fac, că poate mă pârăște, știi? Și cred că voi încă aveți trauma comunismului, în care fiecare faceți singuri, dar nu reușiți să faceți singuri un produs, decât să colaborați.» Și da, nu știu exact care e răspunsul”, a răspuns reprezentantul OVES.
Filip a adăugat că tot timpul le explică celor din industrie: „Chiar dacă acuma suntem concurenți pe o licitație, pe un produs, probabil mâine putem fi parteneri pe altul.”
Potrivit lui Mihai Filip, compania pe care o conduce și-a transformat modelul de business, iar 80% din venituri provin acum din zona de apărare.
Datorită volumului mare de oferte și contracte aflate în negociere, OVES a pus pe pauză atragerea investiției de 50 de milioane de euro de la fondurile americane, anunțată în urmă cu câteva luni, pentru a evita diluarea acționariatului.
„Am pus tot proiectul on hold, pentru că avem foarte multe comenzi la care am trimis oferte. Și atunci nu vreau neapărat să diluăm acționariatul, focusul companiei, zi cum vrei, cu bani de la investitori, dacă reușim să ducem compania la un alt nivel prin comenzile și forțele proprii”, a explicat el.