România, o țară de karatiști

Sporturile de contact au ajuns buricul târgului în România. Ai spune că pe plaiurile mioritice se taie mămăliga cu muchia palmei și că oamenii merg îmbrăcați la piață în chimonou. Cum se poate explica altfel existența a 12 federații sportive recunoscute oficial pentru un domeniu cu diferențe minore de fond și de formă? Să le luăm pe rând:

Aikido

Arte Marțiale

Arte Marțiale de Contact

Karate

Karate Kyokushin

Karate Tradițional

Karate WKC

Sambo

Taekwondo ITF

Taekwondo WTF

Kempo

Vovinam-viet-vo-do

Două specificații: Taekwondo WTF este sport olimpic, iar Vovinam-viet-vo-do nu este finanțat din bugetul MTS. Deocamdată!

Apărute din orgolii personale și prin complicitatea oamenilor din minister, aceste federații raportează anual sute de medalii obținute la mondiale și europene. Bravo lor, să ia tot metalul din lume, însă problema e alta. Afiliați la diferite organizații și diverse stiluri, karatiștii – denumirea corectă este karateka, dar pare mai nimerită varianta vulgară -, au zeci de competiții ridicate la rang de campionate europene și mondiale pe an, la mai toate federațiile lor. Disiparea planetară le oferă șansa de a obține ușor medalii, uneori fără contracandidați, iar la întoarcerea în țară pretind aceleași premieri ca și sporturile unde performanța vine după ani de trudă, în condiții de concurență atroce.

Situația artelor marțiale a fost ani buni un subiect tabu, pentru că mai toate au în spatele lor potențați ai zilei. De ce să se lege oamenii la cap, când e vorba de bani publici, nu din buzunarul lor? S-a tot amânat discutarea acestui subiect până când problema a devenit acută și a început să afecteze întreg bugetul sportului. În 2011, ANST a acordat premieri la artele marțiale în valoare de 5 milioane de lei, iar în 2012 totalul a urcat la 6,7 milioane de lei. Pentru a vă face o impresie, sumele reprezintă bugetul pe un an a cinci-șase federații importante!

Charalambous aşteaptă transferurile de titlu promise de Gigi Becali

15:45

Chivu a dat 25.000.000 de euro pe el, dar a meritat. Cum l-a transformat românul

15:34

De câteva zile, MTS a spus STOP! Secretarul de stat Carmen Tocală a pus piciorul în prag, dovedind mai mult curaj decât toți predecesorii săi. Mesajul ei a fost clar: vă faceți ordine în calendarul competițional, alegeți maximum două competiții majore pe an care vor fi recompensate ca atare și uitați de participările duble sau triple. Ce mondial e ăla în care sunt încrise două sau trei echipe din România? Unde sunt criteriile de participare și de selecție? Cât de credibilă poate fi o astfel de competiție?

Decizia secretarului de stat produce deja valuri și mai mult ca sigur vor veni și atacurile asupra sa, prin canale mai mult sau mai puțin vizibile. Datoria ei și a ministrului Nicolae Bănicioiu este să continue ceea ce au început. Altfel, se poate ajunge în extrema cealaltă și pot avea de suferit și sporturile unde medaliile se câștigă după vreo zece ani de trudă cumplită, nu printr-un simplu act de prezență la un așa-zis mondial unde sunt înscriși 5-6 concurenți la o categorie. Pentru cei care nu știu, statul român premiază locurile 1-6 la europene, mondiale, jocuri olimpice.

PS: Tare mi-ar plăcea ca oamenii din Comitetul Internațional Olimpic să includă cândva karateul în programul JO. Din acel moment, orice karateka român campion european sau mondial – din trecut, prezent sau viitor -, poate solicita rentă viageră, cu aceleași drepturi ca și gimnaștii, boxerii sau halterofilii. Numai astfel, confruntați cu o situație de maxim ridicol, cu mii de rentieri apăruți peste noapte, unii decidenți vor înțelege că datoria lor este să apere interesele performerilor adevărați.