Gabriela Andreiașu este singura româncă implicată direct în procesul de dopaj al Simonei Halep. E în cadrul Autorității de Gestionare a Rezultatelor cu acces la sistemul de management si administrare Anti-Doping (ADAMS), iar securitatea si confidentialitatea probelor sunt garantate.
Directoarea Agenției Naționale Anti-Doping dezvăluie cum au fost contaminate cu Roxadustat (substanță activă din medicamentul Evrenzo) suplimentele nutritive ingerate de Halep și puse de Simona la dispoziția panelului de trei arbitri (judecători) constituit la tribunalul independent Sports Resolutions din Londra, autoritatea desemnată de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului (ITIA) să investigheze cazul de dopaj:
„Dacă, anterior, în procesul de fabricare s-au produs, în mod legal, anumiți steroizi anabolici androgeni folosiți pentru tratarea anumitor afecțiuni iar coloanele, aparatura utilizate la producerea substanțelor respective, considerate de noi (n.r. Agenția Mondială Anti-Doping, WADA, respectiv Agenția Națională Anti-Doping, ANAD) interzise, nu au fost curățate, igienizate correct, aparatura poate contamina produsul următor (n.r. suplimentul nutritiv)” punctează Andreiașu.
„Nu am întâlnit, pe piața mondială, companii de suplimente care să aibă astfel de certificate și să spună «Da, toate suplimentele mele sunt perfect curate!». Certificatele anti-doping ar fi obligatorii pentru a asigura un sportiv că suplimentul pe care-l folosește este perfect curat” este categorică Andreiașu, singura persoană din România care știe exact cum și când a ingerat Halep substanța activă Roxadustat.
„În momentul în care avem o astfel de substanță nespecifică cum este Roxadustat într-o probă biologică se consideră că substanța respectivă a fost luată cu intenție. Premisa este că a luat cu intentie, nu spun că asta a făcut Simona Halep dar, așa cum zice litera legii, utilizarea ei este conștientă” accentueaza directoarea ANAD.
În spatele acestor analize, care au fost efectuate și despre care a vorbit și Simona sunt alți experți din laborator care pot emite păreri științifice raportat și la alte tipuri de probe care au fost recoltate – explică Andeiașu de ce procesul de dopaj Halep a depașit șase luni, perioada rezonabilă recomandată de Agenția Mondială Anti-Doping pentru a fi investigat, anchetat și rezolvat un caz
Șefa anti-dopingului din România insistă asupra unui al doilea mod de contaminare a unui supliment nutritiv.
„Vorbesc mai întâi de contaminare pe linia de producție. Există însă și posibilitatea contaminării cu intenție. Substanțele active sunt introduse deliberat ! Există companii, în anumite țări, care produc astfel de suplimente nutritive care conțin substanțe interzise, substanțe nespecifice (n.r. așa cum este Roxadustat, substanța activă identificată în probele doping ale lui Halep din 29 august 2022). De exemplu testosteron, lembuterol” deconspiră directorul Agenției Naționale Anti-Doping unde pot fi contaminate, conștient, batoanele proteice, vitaminele, mineralele energizante, etc.
„Țările care produc aceste suplimente cu substanțe interzise nespecifice nu au legislație pentru combaterea producerii, comercializării și traficului de substanțe interzise” relevă exact, directoarea ANAD locurile din lume unde este neîngrădită producția substanțelor dopante din sport.
„În România ar fi imposibil să se producă astfel de suplimente care să conțină substanțe nespecifice. Dacă ar produce cineva sau ar comercializa, ar face trafic, ar oferi steroizi anabolici androgeni, ar intra sub prevederile Legii 104/2008, modificată în 2021 printr-o alta lege, 219. Aceste fapte sunt incriminate ca infracțiuni, deci persoanele pot face pușcărie” nu ascunde Andreiașu riscul uriaș asumat de un cetățean român implicat în acțiunile clandestine de dopaj.
Au fost câteva cazuri de dopaj care au avut legatură cu consumul suplimentelor nutritive contaminate, nu cu Roxadustat! Am lucrat cu alte autorități naționale (ANSVSA, Agenția Nașională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor) care, în urma sesizării noastre, au scos de pe piață produsul Rein, care nu avea etichetată o substanță care era încadrată la secțiunea stimulente sau capsula de slăbit (cu care a fost prins dopat Adrian Mutu) care nu avea etichetată subutramină, care este tot un stimulent – Andreiașu pentru Prosport
„Am avut și un ceai care se comercializa la Lidl și a fost retras, tot de ANSVSA, pentru că avea o cantitate foarte mare de THC (n.r. trans-tetrahidrocanabinol), cannabis, în termeni mai simpli” semnalează șefa anti-dopingul din România.
Între 2019 și 2021, în România au existat 117 cazuri de încălcări ale reglementărilor anti-doping, la care se adaugă 80 de cazuri de confiscări de substanțe interzise.
În această perioadă, handbalul (Corona Brașov) și culturismul au fost sporturile unde au fost identificați cei mai mulți sportivi prinși dopați.
Nerecomandate, particular în tenis, suplimentele nutritive expun jucătoare / jucătorul unor riscuri incalculabile dacă nu iau în calcul următoarele lucruri:
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER