Eseu superb în meciul cu Irlanda

Echipa „sub 18 ani” a României a ocupat locul 4 la Campionatul European desfășurat în Franța. Victorioasă (27-13) în fața Italiei, în sferturile de finală, înfrântă de Franța (3-78) și de Irlanda (10-51), naționala a ocupat locul 4.

Iată concluziile trase de Mihai Bucos, cel care a pregătit selecționata alături de Laurențiu Constantin.

La capitolul generalității, fostul internațional remarcă două aspecte, și anume “condițiile de cazare și masă într-un institut militar, rupt complet de lume (nici posibilitate de a vorbi de pe mobil, nici o cabina telefonic, iar pe net ne puteam conecta de două ori pe zi, câte două ore (3€ ora)” și faptul că “FRR a plătit cazarea și masa 45€ pe zi și per persoană. Aș dori să știu cine de la FRR s-a ocupat de această "minunată" organizare. Mai adaug că eram patru persoane în cameră, cameră care nu se putea încuia… WC-ul era la capătul culoarului, mizerabil… Cât privește organizarea turneului de către comitetul "Cote d’Azur", sincer vă spun că a fost și mai rău decât cazarea noastră, iar banchetul final, care s-a ținut tot în cazarma unde eram noi cazați, a fost un dezastru”.

În ciuda acestor prime concluzii, deloc favorabile, Bucos consideră Campionatul European U18 ca nefiind "o experiență negativă"… Din contră. “Obiectivul nostru la această competiție a fost să ne menținem în prima grupă valorică (D. Mitrea a spus locurile 6-7). Noi am terminat pe locul 4, după Franța, Anglia și Irlanda. Ne-am propus un proiect de joc ambițios, bazat pe un joc de mișcare, adaptabilitate permanentă și lectura jocului; am dat libertatea jucătorilor să ia inițiativa și să aibă repere în jocul curent. Desigur, acest joc ambițios nu se putea realiza fără organizare, câștigarea balonului și menținerea posesiei, avansând atât individual, cât și colectiv; ultimul punct care poate fi considerat și primul pe care am insistat a fost apărarea; organizarea și reoganizarea permanentă, încercând să ieșim cât mai repede și să impiedicăm adversarul să-și lanseze atacul”. Fostul internațional român apreciază “ultimele 10 minute jucate contra Irlandei, în care băieții noștri, cu toate că fuseseră dominați în aglomerări, în rapiditatea eliberării baloanelor din aceste momente, cu toate că primiseră 6 eseuri, dintre care jumătate nu ar fi trebuit să le primim (mulțumim din inimă "perfidului Albion" pentru spiritul în care a arbitrat), ei bine băieții noștri au salvat onoarea "noastră", reușind să înscrie un superb eseu, apaudat de întreg stadionul (inclusuv de suporterii irlandezi)”.

Echipele de juniori sunt copii fidele ale celor de seniori

Bucos remarcă faptul că pregătirea psihologică făcută de la început de Răzvan Peristeri, regulile de viață instaurate și respectate cu strictețe au putut să-și producă roadele după un timp relativ scurt. Totodată, cel care a activat nu cu mult timp în urmă ca ofițer regional de dezvoltare al Federației Franceze de Rugby (în Alsacia) își asumă o mare parte din vină pentru eșecul suferit în meciul cu Franța.  “Nu am analizat cum trebuie jocul Franța – Belgia, în care francezii au jucat cu echipa a doua – atât noi, cei din staff-ul tehnic, cât și jucătorii am spus că-i putem bate pe francezi. Știm care au fost consecințele… Cu toate că scorul este umilitor, noi am reușit să-i penetrăm de 5-6 ori cu treisferturile, având două eseuri ca și făcute, dintre care unul după un contraatac de 90 m”. Bârlădeanul explică și de ce echipa sa a primit 50 de puncte de la Irlanda: “Această selecționată, ca de altfel și Franța, și Anglia, este COPIA FIDELĂ‚ a naționalei de seniori”.

Jucători de perspectivă și pe treisferturi

Referitor la jucătorii care au compus lotul național “sub 18 ani”, Bucos face câteva evidențieri. “În acest grup aveam 6 rugbyști născuți în 1992, dintre care doi încă nu au împlinit 17 ani. Despre unul dintre ei vreau să spun următoarele: are doar 1,76 m și cântărește 77 kg. Joacă pe treisferturi, centru, nu este foarte rapid și nu are instinctul în joc a lui CONACHE. În schimb, dovedește un curaj, o abnegație și o dăruire totală în joc. Cât jumatate din echipă. Noi, cei din staff, i-am oferit un tricou care avea desenat pe el "o inimă", care în cazul lui Vasilică PASCU, de la Focșani, are mai multe semnificații”.

Un alt remarcat, de asemenea de la Focșani, de altfel recompensat după jocul cu Irlanda, se numește Andrei GAIȚĂ‚. “Parcursul acestui baiat este aparte: copil fără repere (ca multi alții din această grupă – părinții plecați la lucru în străinătate). Andrei a fost mult timp la limita eliminării din lot (fără parinți de la vârsta de 2 ani, singurul reper adevarat fiind antrenorul lui, Ion Viorel). L-am păstrat în lot fiindcă "avea ceva"… Bun placheur, bun în margine. Și în pregătirea de la Poiana Brasov am remarcat că era și rapid, și andurant. Ei bine, în meciul cu irlandezii a fost, poate, cel mai… irlandez înaintaș de la noi – l-am făcut să joace linia a 3-a, el evoluând de fapt linia a doua la clubul său”.

Bucos își felicită jucători, dar dă și două nume de rugbyști despre care spune că “sper din tot sufletul să nu moară doar speranțe. Primul este Gabi CONACHE, de la Suceava. E folosit centru la clubul său, dar eu l-am pus la uvertură și a dat totală satisfacție. În momentul în care la naționala de seniori vrem să aducem jucători străini și să-i naturalizăm, ca să fie operaționali pentru Cupa Mondială din 2011, noi avem în grădina noastră un junior care în doi ani poate juca la prima echipă. Acest băiat are ABSOLUT TOTUL pentru a deveni uvertura de care are atâta nevoie naționala. Rapid, jucător de instinct, apărător redutabil… A avut o reușită de 80% la transformări. Problema mare este ca acest băiat să nu facă tușa la un club mare. El are nevoie de cât mai multe meciuri în picioare, iar la ora actuală competițiile de la noi nu sunt făcute pentru ai trage mai sus pe cei care au talent”. Celălalt jucător remarcat de Bucos este Ionuț NIACȘU, de la Bârlad, care joacă fundaș.  “Are un potențial enorm, el jucînd la acest CE la numai 70% din capacitatea sa (a fost accidentat și a lipsit la două cantonamente). Ce ne-a arătat în jocul cu Franța, dar mai ales cu Irlanda confirmă faptul știut de multă lume din țară. Și anume că acest băiat poate juca în naționala mare în doi ani. Are un gabarit interesant, 1,87 m și 83 kg. Dacă face puțină forță și mai câștiga puțin în viteza de execuție, cu siguranță că va fi un fundaș modern, sigur pe baloanele înalte, jucător de instinct care relansează aproape orice balon și un excelent apărător”, a concluzionat Mihai Bucos.