Din Rusia, cu dragoste… Gimnastica feminină românească a deschis încurajator noul ciclu olimpic

Gimnastica feminină românească a deschis încurajator noul ciclu olimpic

La paralele continuăm să suferim

Rusoaicele au luat trei medalii de aur (individual compus, sol și paralele)

Trailerul unui film atractiv centrat pe gimnastica europeană a anului 2013 ar captiva, să spunem, o plajă de spectatori așezată pe toată lățimea Copacabanei. Fără trimitere la 2016. Sau, de ce nu!? Iar condiția pentru ca aplauzele să devină nesfârșite ar deriva din distribuție. O bucureșteancă de 16 ani și o timișoreancă născută cu un an mai devreme și‑ar da replica într-o sală de concurs din Moscova. Sunt prietene de 10 ani, împart aceeași cameră de cantonament de sezoane întregi, așa că filmulețul ar ține garantat auditoriul cu puls ridicat! Primele minute ar fi învăluite de suspinele provocate de acrobațiile de pe „puntea” pe care Larisa (15,266 – aur) și Diana (14,833 – argint) ne-au chinuit plăcut. N-au mai făcut nicio rocadă ca la JO. Au fost perfecte! Și au urcat pe podiumul moscovit!

Ar continua cu momentele de acalmie inerente debutului unei diagonale de la sol, unde Iordache (14,733) și Bulimar (14,533) au pus pe covor tot repertoriul învățat de la regizorii Bellu – Bitang. Iar suspansul caracteristic individualului compus (Pici – argint) ar anunța un final asemănător debutului: în forță! Cu o siluetă rostogolindu-se peste masa de sărituri (Larisa, argint – 14,466) și un total de șase medalii pentru protagonistele care în anul post-olimpic, cel mai greu, și-au cizelat tehnica, au făcut din nou din bârnă un aparat de-al casei, și au răspuns incredibil partiturii puse în rucsac de Bellu și de Bitang.

„Blestemul medaliilor de argint”

Și cum un regizor poate deveni cel mai bun critic al său, analiza ar suna așa: „În fiecare finală în care au participat au luat medalii, cu excepția Dianei la individual-compus, care a venit pe locul patru. Dar și acesta e un rezultat bun, ea nu putea face sărituri până acum, era prea mică. Europenele au fost doar o etapă. Fetele au un bagaj tehnic mai mare și mai valoros, pe care îl vom prezenta la Mondiale și sper să scăpăm de blestemul acesta al medaliilor de argint”, a zâmbit trist Mariana Bitang. Nici ea, nici Octavian Bellu, n-ar fi inclus în trailerul de promovare (deocamdată) imaginile de la paralele. Un aparat la care România nu mai contează de cinci ani (Nistor, ultima care a urcat pe podium – CE 2008). Un aparat care ar închide bucla pentru a defini o sportivă completă. Așa cum au fost în trecut multe campioane.

Ce zice Andreea Răducan

„A fost o etapă bună de verificare pentru  noi într-un an post-olimpic, când e mai greu pentru sportive să-și reintre în formă. Până și rusoaicele au fost puțin mai greoaie. Fetele și-au făcut cu siguranță exercițiile și au stat pe aparate! N-au cucerit medaliile pentru că adversarele au ratat. Noi, practic, ne-am bătut cu Rusia. Prestația și medaliile le alimentează cu o ambiție și mai mare și reprezintă o infuzie de moral pentru competițiile ce vor veni”, e vocea campioanei  Andreea Răducan.

Cum la Mondialele din Belgia, din toamnă, va fi prezentă și Sandra Izbașa, șansele de upgradare a filmului de promovare al gimnasticii feminine cresc vertiginos. Până atunci, afișul trailerului n-ar avea cum să fie altul decât imaginea din capul paginii. Degajă optimism, transmite aerul unor campioni a căror muncă a fost răsplătită și oferă iubitorilor de sport o stare de bine. E ca și cum ar conține mesajul: „Din Rusia, cu dragoste!”.

Diana Bulimar (17 ani) a câștigat primele medalii individuale la o competiție importantă. Didi mai urcase pe podium doar cu echipa

Delegația feminină a făcut a doua „dublă” consecutiv la bârnă la un European. Anul trecut, la Bruxelles, au urcat pe podium Cătălina Ponor și Larisa Iordache

România a mai reușit să obțină două medalii la bârnă în cadrul unui European și în 1987, tot la Moscova, prin Daniela Silivaș și Eugenia Golea