EXCLUSIV | O legendă a atletismului mondial a devenit cetățean român! Gabi Szabo explică alegerea sprinterei care se duela cu Merlene Ottey, Gail Devers sau Gwen Torrence

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Campioana olimpică la Sydney 2000 (400 m garduri) și deținătoare a două recorduri mondiale de sală (50 m și 60 m), rusoaica Irina Privalova (51 de ani) s-a consacrat în anii ’90 drept una dintre puținele sprintere din Europa capabile să se infiltreze în block-startul probelor scurte, alături de atletele de culoare. Românii și-o amintesc mai ales din ultimul act al probei regină de la JO 1992, cursă în care a avut o reacție incredibilă la sunetul de pistol al starterului și a condus pe primii metri, dar a terminat pe trei, luându-i fața totuși celebrei Gwen Torrence.

ProSport a aflat că Privalova s-a aflat ieri în România pentru a-și finaliza actele necesare pentru a deveni cetățean român, în urma unor demersuri care au durat aproape un an. În București, una dintre cele mai rapide atlete din istoria atletismului s-a întâlnit cu prietena ei, Gabriela Szabo, campioană olimpică, de asemenea, la Sydney 2000. De ce a ales fosta sprinteră să dețină și pașaport românesc? Explică pentru ProSport Gabi Szabo. „Soțul ei, care a decedat în urmă cu puțin timp, avea o bunică născută în România, iar Irina și-a dorit mereu ca ea, dar și cei trei copii, să devină, la un moment dat, și cetățean român. A fost o atletă senzațională și m-am bucurat enorm să luăm prânzul împreună și să depănăm amintiri. În anii ’90 era un adevărat star, iar directorii de concurs se băteau să o aibă pe afișul lor”, punctează pentru ProSport șefa clubului CSM București.

Privalova are două fete – mezina practică triplusaltul – și un băiat. ‘Mă bucur că o astfel de mare sportivă a ales să dețină și pașaport românesc. Mi-a spus că-i place enorm țara noastră și va mai veni pentru a vizita câteva atracții turistice de la noi”, a continuat Gabi Szabo.

Ioan Ovidiu Sabău a anunțat ce urmează la Farul: „Asta promit”

00:17

Cum l-a numit selecționerul Țării Galilor pe Gică Hagi

23:50

10,77 e cel mai bun rezultat al Irinei Privalova la 100 m (1994)

Privalova avea puterea să-i captiveze pe spectatori și pe telespectatori prin nivelul de concentrare arătat în momentele de dinaintea startului pe portativele marilor stadioane. Mai mult, rusoaica era considerată de specialiști una dintre puținele exponente ale probelor scurte care reușeau să mențină viteza constantă și pe finalul cursei. Calitatea menționată a fost valorificată de Privalova și în finala fabuloasă de la 100 m din cadrul JO 1992, atunci când bronzul s-a decis la fotofiniș, iar Gwen Torrence a fost marea perdantă a finalei.

CLASAMENT FINALA 100 m JO de la Barcelona 1992

1. Gail Devers (USA)     10.82
2. Juliet Cuthbert (JAM)     10.83
3.  Irina Privalova (EUN)     10.84
4. Gwen Torrence (USA)     10.86
5. Merlene Ottey (JAM)     10.88
6. Anelia Nuneva (BUL)     11.10
7. Mary Onyali (NGR)     11.15
8. Liliana Allen (CUB)     11.19

Polivalentă și eficientă. Privalova a pedalat la început pe probele scurte, dar aurul olimpic l-a cucerit într-una dintre cele mai tehnice probe din atletism, 400 m garduri

Născută la Malakhovka (Rusia), pe 22 noiembrie 1968, Privalova (1,74 m) a impresionat prin calitățile care au transformat-o într-una dintre cele mai valoroase sprintere ale lumii în anii ’90. Prezență constantă în block-starturile finalelor alături de atletele de culoare, fosta sprinteră cu coapse bine definite s-a axat inițial pe probele scurte de viteză. În 1992, la ediția olimpică din Barcelona, Irina a blocat cronometrul pentru bronz în ultimul act de la 100 m și a cucerit argintul cu ștafeta de 4×100 a Comunității Statelor Independente. În a doua parte a carierei, Privalova a marșat pe probele turului de pistă și a devenit campioană olimpică la 400 m garduri la Sydney 2000 și, tot la aceeași competiție din Australia a urcat alături de ștafeta Rusiei pe treapta a treia a podiumului la 4×400 m.

Privalova, „femeia-fulger” deține și în prezent două recorduri mondiale de sală

Din palmaresul său incredibil construit într-o vreme în care sprinterele de culoare luau caimacul la Mondiale nu lipsesc medaliile de la CM. La celebra ediție de la Tokyo 1991, Privalova a luat argintul pentru Uniunea Sovietică la 4×100 m, iar doi ani mai târziu rusoaica devenită în prezent și cetățean român a făcut din nou spectacol în proba complementarității, 4×100 m, cucerind aurul alături de ștafeta Rusiei, la Mondialul din Stuttgart. Dublă campioană europeană la 100 m și 200 m la Helsinki 1994 și posesoare a aurului patru ani mai târziu, la Budapesta 1998, Irina Privalova s-a consacrat și în probele indoor, unde încă deține recorduri mondiale: 5,96 la 50 m și 6,92 la 60 m.

A ratat podiumul în finala de vis de la 100 m a Mondialului de la Stuttgart: Gail Devers, Merlene Ottey și Gwen Torrence i-au luat fața

Irina Privalova a rămas pe retina iubitorilor de atletism și pentru rivalitatea avută cu sprintere mari ale lumii precum Gwen Torrence (Statele Unite), frumoasa Merlene Ottey (Jamaica, devenită apoi cetățean sloven) și fata cu unghii interminabile, Gail Devers. Clipul de mai jos datează din 1993, de la finala probei de 100 m din cadrul Mondialului de la Stuttgart.

CLASAMENT FINALA 100 M CM din 1993

1      Gail Devers (USA)     10.82
2.     Merlene Ottey (JAM)     10.82
3.      Gwen Torrence (USA)     10.89
4.      Irina Privalova (RUS)     10.96
5.      Mary Onyali (NGR)     11.05
6.      Natalya Voronova (RUS) 11.20
7.      Nikole Mitchell (JAM)     11.20
8.      Liliana Allen (CUB)     11.23