Born in USA

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Vă mai amintiți de fotografiile sopârloase din turneul american al naționalei de exact acum doi ani? Lobonț palma școlărește o țigară tupilat după coada autocarului, iar lui Buga îi suspina pe umăr o compatrioată topită de dorul de țară. Dar de dialogul înțepat și încruntat dintre Pițurcă și Mutu care a trecut dincoace de micul ecran și fără suportul microfoanelor de fond? Le‑am lăsat în ghearele uitării pentru că de-atunci încoace niciun alt episod picant de la acțiunile lotului nu le-a mai reactualizat. Dacă în istoria recentă a naționalei care a înșirat calificările rătăcite s-ar putea vorbi de un moment zero, reper compromis de oamenii din fotbal cu două fețe, atunci el s-a consumat acolo, în America. Se umpluse paharul.

A fost arsă ultima filă a epocii boeme, a autocompătimirii și a serilor relaxante și lungi dincolo de sârma închipuit ghimpată a cantonamentelor. Pițurcă nu s-a trezit cu fața la cearșaf acum, când Euro e numai la un colț. „Gata, de mâine dormiți cu mine în cantonament!” Azi doar le-a reamintit tricolorilor una dintre regulile preliminariilor câștigătoare. Altminteri, fie și ferecat cu zece lacăte, secretul unei escapade gen Flora tot ar fi transpirat.