EXCLUSIV Străinii ne fac naționala! Date uluitoare dezvăluite în premieră susțin verdictul greu de digerat și povestea celor 29 de actuali tricolori formați în fotbalul din afară

Ne pregătim de Turcia – România, primul pas din barajul spre Mondial și ultimul nostru bilet, obținut prin Liga Națiunilor, spre o posibilă calificare la CM 2026. Ești tentat să crezi că imaginea reală a naționalei României va fi dată de rezultatul de Istanbul. Așa e în fotbal, povestea veche cu ultimul rezultat… Dar chipul profund al naționalei noastre trebuie înțeles și în dinamica lui, care spune multe despre prezent, dar și mai multe despre viitorul apropiat. Și, în mod cert, enorm de multe despre fotbalul românesc, după cum vom vedea!

La capătul unei analize realizate pe coordonate în premieră, după ce am abordat lista tuturor tricolorilor convocați în ultimii trei ani și am studiat parcursul sportiv al fiecăruia, am ajuns la un verdict aparent greu de digerat: străinii ne fac naționala! Sună a generalizare forțată ce nu lasă loc de recurs. Dar cifre uluitoare susțin incontestabil concluzia.

Vezi galeria foto
5 poze

În ultimii trei ani, de la început de 2023 până azi, au fost convocați la naționala României nu mai puțin de 29 de fotbaliști formați în fotbalul din afară. Concret: 29 de tricolori care fie sunt 100% produsul fotbalului din străinătate, fie au plecat din perioada junioratului și nu s-au mai întors deloc sau au revenit abia de curând la noi, fie au petrecut măcar un sezon la cluburi de peste hotare până la împlinirea vârstei de 20 de ani.

🚨 Unirea Slobozia – Oțelul Galați Live Text Online, de la ora 20.30, în etapa a 2-a din play-out. Stjepan Tomas debutează pe banca oaspeților. Echipe de start

19:36

Fotbalistul de 18 ani a murit. Era considerat „perla” echipei și s-a prăbușit din senin în timpul unui meci

19:28

Ionuț Radu, Andrei Rațiu și Radu Drăgușin nici n-au jucat la seniori în fotbalul nostru!

Am împărțit acest lot amplu cu 29 de tricolori, produsul diasporei românești dar și al transferurilor efectuate în străinătate la vârste fragede, în patru mari categorii funcție de statutul distinct pe care îl împărtășesc jucătorii în contextul analizei.

În prima categorie avem 6 fotbaliști care nu au apucat să joace, până azi, nici măcar un meci în prima ligă din România. E vorba de Ionuț Radu și Radu Drăgușin, care amândoi de la 16 ani au părăsit fotbalul nostru cu destinația Italia, dar și de Andrei Rațiu, a cărui traiectorie sportivă e legată 100% de cluburi din Spania și Olanda, încă de la începutul ei!

Alți trei jucători, Marius Marin, Vlad Dragomir și George Pușcaș, au apucat să joace în România la nivel de seniori, dar doar în Liga 2. Ei au plecat de foarte tineri în Italia (Marin, Pușcaș) și Anglia (Dragomir), iar dintre ei doar atacantul a revenit acasă. Pușcaș a semnat de curând cu Dinamo, dar n-a apucat încă, la 29 de ani, să joace vreun minut în Superliga României!

Diaspora românească și ani buni petrecuți la juniori peste hotare

În a doua categorie avem 12 tricolori plecați de foarte tineri, unii de copii, la cluburi din străinătate, formați într-o proporție covârșitoare din perioada începutului de carieră peste granițe, și care ulterior au revenit în fotbalul românesc.

Primii doi au o situație specială, ei revenind pentru o scurtă perioadă, dar fixându-se în prezent tot la cluburi din străinătate.E vorba de Bogdan Racovițan, stoperul născut în Franța și format de Dijon care a fost la FC Botoșani în 2021/2021 dar azi joacă în Polonia, și de portarul Răzvan Sava, plecat la 15 ani spre Il Calcio, reveni perioada 2022-2024 la CFR Cluj și, astăzi, în lotul lui Udinese din Serie A.

Lângă aceștia, 10 fotbaliști crescuți peste hotare și pe care azi îi regăsim în Superliga, fiecare cu povestea lui:

Alex Pașcanu – plecat de copil în Anglia, crescut de Leicester, abia în 2019 a debutat în Superliga

Vasile Mogoș – plecat de copil în Italia, abia la 31 de ani, în 2023, a debutat în fotbalul românesc!

FOTO: SportPictures

Daniel Bîrligea (foto sus) – plecat de la 12 ani în Italia, a revenit în România la 22 de ani, în 2023

Matei Ilie – de la 15 ani la 21 de ani în fotbalul italian iar din 2023 la CFR Cluj

Raul Opruț – plecat la 16 ani în fotbalul italian, revenit abia la 21 de ani, când a debutat în Superliga

Kevin Ciubotaru – născut la Roma, a jucat la juniori în Italia, Austria, Anglia și Scoția, din 2023 în țară

Cătălin Cîrjan – transferat la 17 ani de Arsenal, abia în 2023 a debutat în Superliga

Dennis Politic – plecat la 12 ani în Anglia, a activat și în Italia, abia la 23 de ani a debutat în fotbalul nostru

Alex Dobre – transferat la 18 ani în fotbalul englez, a mai jucat în Franța și Portugalia, în 2024 a debutat în România

Andrei Coubiș – născut la Milano, abia din această iarnă a luat contact cu fotbalul nostru la nivel de club!

Mario Camora și Lisav Eissat, două cazuri speciale

A treia categorie de fotbaliști convocați în ultimii trei ani la naționala României și care sunt formați în fotbalul din afara țării noastre e cea mai redusă numeric. E compusă din doar doi tricolori. Aici îl avem pe Mario Camora, portughez naturalizat care a ajuns din 2011 în fotbalul românesc la CFR Cluj unde a scris istorie și unde evoluează cu succes și astăzi.

FOTO: Sport Pictures

Dar și pe Lisav Eissat (foto sus), fundaș central israelian cu origini românești, născut la Haifa și care a evoluat până azi exclusiv în țara natală, la Maccabi Haifa și Hapoel Hadera.

Cel puțin un sezon afară înainte de 20 de ani

Ultima categorie o reprezintă 9 fotbaliști convocați în ultimii trei ani la naționala României în care impactul, cel puțin la nivel temporal, produs de fotbalul din străinătate asupra formării lor este în teorie mai redus. Jucători care au prins cel puțin un sezon de formare în afara României, până la împlinirea vârstei de 20 de ani.

Aici îi avem pe următorii tricolori, cu experiențele speciale care au avut un aport indiscutabil asupra carierei lor:

Vlad Chiricheș – perioada 17-18 ani petrecută la Benfica Lisabona (Portugalia)

Vladimir Screciu – perioada 18-20 ani petrecută la Genk și Lommel (Belgia)

Andres Dumitrescu – perioada 18-20 ani petrecută la Padova (Italia) și Lugano (Elveția)

Cristi Manea – perioada 18-20 petrecută la Mouscron (Belgia)

Louis Munteanu – perioada 18-20 ani petrecută la Fiorentina (Italia)

Ianis Hagi (foto jos) – perioada 17 – 20 ani petrecută la Fiorentina (Italia)

FOTO: Sport Pictures

Victor Dican – a început fotbalul, de la 6 la 9 ani, în curtea echipei CD Teruel (Spania)

Adrian Rus – plecat la 19 ani în fotbalul maghiar, a revenit la 22 de ani în cel românesc

Denis Alibec – de la 18 la 21 de ani a fost la Inter Milano (Italia) și Mechelen (Belgia), a revenit apoi în țară la Viitorul

Străinii ne fac naționala. Și de ce e totuși bine pentru România

În fața celor de mai sus, cel mai facil e să reacționezi îmbrățișând varianta „apocaliptică”: fotbalul românesc se duce de râpă, nu mai avem centre de copii și juniori, nu mai sunt antrenori dedicați în fotbalul juvenil și tot așa. Cunoaștem paradigma. Doar că realitatea e mult mai complexă și plină de nuanțe esențiale. Iar faptul că „străinii ne fac naționala” presupune cel puțin câteva elemente pozitive pentru România și fotbalul românesc.

Întâi de toate, raportat la condiția fotbalului nostru intern, la statutul primului eșalon de la noi în context european: nici nu am fost, nici nu suntem și aproape sigur nici nu vom fi curând în top 7-8 țări în fotbalul de club continental. Așadar, pentru naționala României, să aibă resurse formate de la 100% spre un procent mai mic în fotbalul de top european, fotbaliști chiar rodați la nivel de seniori în astfel de fotbal, n-are de ce să fie rău, ba din contră.

Fotbalul românesc este sau ar trebui să fie, la nivel macro, pe tiparul celui din Croația, Serbia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Țări de export fotbalistic. Producătoare. Toate sunt țări care ar da orice, oricând, ca echipa națională să fie compusă în totalitate din stranieri care joacă meci de meci în fotbalul mare, la cluburi de top, iar dacă sunt plecați de foarte mici spre aceste destinații externe, nu cred că ar avea cineva de protestat.

Pentru că vorbim de sume de transfer mult mai mari încasate de cluburi atunci când acestea vând fotbaliști de 17-18-19 ani. Pentru că întreaga piramidă fotbalistică, dacă vom coborî spre cluburile cu activitate exclusivă de copii și juniori, plus antrenori și formatori, are de încasat.

© FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

În al doilea rând, dacă suntem realiști, în primele decenii după Revoluție am asistat atât la o scădere dramatică a numărului de practicanți ai fotbalului în România, cât și la o reconfigurare a hărții cluburilor de la noi, după căderea comunismului. În paralel, de atunci și până azi s-au augmentat valurile de români care au plecat din țară. Acum e firesc să avem tot mai mulți tricolori produși de diaspora, în condiții sportive excelente, care au „profitat” că în fotbalul nostru, în anii ’90 și chiar 2000, domneau corupția, blaturile și dezinteresul cvasi-total față de fotbalul juvenil și competițiile lui.

Culegem roadele, de unde să ai zeci și zeci de tricolori de top cu junioratul făcut în acele vremuri?! Poate peste 10 ani să avem altceva, cu un procent mai mare de tricolori 100% formați „acasă”.

Acești tricolori speciali pe care îi avem, dar care vor fi cel puțin încă o generație-două regula la națională, au avut în perioada esențială formării sau desăvârșirii lor ca sportivi acces la metodologii de nivel înalt, de la nutriție, pregătire fizică, tactică și mentală, până spre infrastructura de bază excepțională – terenuri, programe de refacere etc.

Să strâmbăm din nas pentru că nu sunt 100% produsul fotbalului românesc e ca și cum ne-am fi dat copiii la școală în străinătate, ba chiar am și încasat bani pentru asta în unele cazuri!, iar acum nu ne bucurăm de rezultatele educației lor la nivel înalt!