România a cedat categoric la debutul la Euro 2014, scor 19-27, contra Norvegiei. Pentru naționala română este cel mai slab debut din istorie la un turneu final european, plus a doua cea mai categorică înfrângere, după cea cu Rusia, scor 20-35, de la Euro 2010
După 18 minute de joc în partida de debut a României la Europeanul din acest an, echipa lui Tadici era condusă cu 10-3, iar două dintre golurile tricolorelor au fost marcate de Cristina Neagu. Diferența a crescut până la 12 goluri în repriza secundă, dar naționala nordică a redus turația, permițându-le româncelor să revină și să reducă handicapul la „doar” opt goluri. Rezultatul? Un 27-19 care le scutește pe Neagu&co. de orice comentariu. Pentru că e vorba despre cel mai slab start de turneu final din istorie, România neavând niciodată un rezultat atât de slab la debut la vreun turneu european.
Patru eșecuri la opt goluri diferență
Mai mult, diferența de opt goluri este a doua cea mai mare pentru un eșec înregistrat de echipa României la un turneu final. „Recordul” e deținut de înfrângerea cu Rusia, din grupele principale ale Europeanului din 2010, scor 20-35! Atunci însă, tricolorele și-au revenit din punct de vedere psihologic și au reușit să câștige bronzul, după victoria epică în fața Danemarcei, scor 16-15, în finala mică. În schimb, România a mai pierdut de alte trei ori la opt goluri diferență la un European: 24-16 cu Ungaria în 1994, 32-24 cu Ucraina în 1998 și 26-18 contra Spaniei, în 2008. Rezultatele finale au fost fluctuante: în 1994, echipa română a terminat pe 10 din 12, în 1998 a încheiat pe penultimul loc, în timp ce în 2008 a venit pe locul 5 din 16.
CELE MAI DURE EȘECURI LA UN EUROPEAN PENTRU ROMÂNIA
Cum s-a ajuns la diferența de opt goluri
România a pierdut la opt goluri diferență, însă rezultatul final putea fi și mai categoric. De altfel, Norvegia a condus și la 13 goluri diferență, 23-10 (min. 44). Din punct de vedere al cifrelor, tricolorele au jucat catastrofal. Conform statisticii, nici Norvegia nu a strălucit, dar a profitat la maximum de cadourile făcute. România a avut o eficiență a șuturilor de 39%, însă după numărul de atacuri a stat și mai slab – 33%. Asta înseamnă că două din trei atacuri au fost irosite, ceea ce înseamnă foarte mult. Nordicele nu au trecut nici ele de 50% la raportul atacuri / număr de goluri. Specialiștii suțin că o echipă a jucat bine dacă a reușit să treacă într-un meci de 53-54%.
Diferența de la sfârșitul partidei s-a făcut și pentru trupa lui Gheorghe Tadici a ratat fiecare start de repriză, fie din cauza emoțiilor, fie din cauza greșelilor personale, fie din cauza neputinței. România a înscris golul 3 al jocului abia în minutul 17! Din minutul 27 și până în minutul 36, numărul de pe tabelă din dreptul naționalei s-a blocat. Tricolorele n-au marcat niciun gol în acest interval de timp, ceea ce înseamnă că au ratat și startul reprizei a doua. Ori la un asemenea nivel, când ratezi două starturi de repriză, este imposibil să emiți preetenții.
România a fost cu adevărat în corzi când pe teren a avut în față o linie a Norvegiei compusă din Grimsbo – S. Solberg, Kristiansen, Oftedal, Mork, Rigelhuth, Loke. În această formulă, utilizată timp de 6 minute și 21 de minute, nordicele au reușit un avantaj de patru goluri (!). În tabăra lui Tadici, cea mai eficientă echipă a fost Ungureanu – Hotea, Zamfir, Neagu, Țăcălie, Chiper și Pintea, care în cele 2 minute și 2 secunde au realizat un plus de două goluri. În formula considerată standart, Ungureanu – Nechita, Neagu, Brădeanu, Perianu, Ardean, Chintoan, a pierdut meciul în cele 6 minute și 56 de secunde cu 4-1.
Niciun gol pe contraatac
Tricolorele au stabilit înaintea jocului, ca tactică de joc, să nu se ia la alergare cu Norvegia, considerând că în acest caz nu vor avea cum să câștige. Au încercat să domolească jocul, dar au oferit destule cadouri adversarelor, contraatacurile care au făcut cu adevărat diferența. Interesant este faptul că România nu a înscris niciun gol pe contraatac. Un alt aspect negativ, remarcat și de Tadici, este faptul că tricolorele i-au aruncat mai des la colțul scurt portarului Solberg, deși au avut ca indicații colțul lung. În plus, mingile trimise cu pământul au lipsit aproape cu desăvârșire. De cele mai multe ori, aruncările de acest gen produc și cele mai bune procentaje ca eficiență, dar sunt foarte puține fete care aruncă astfel la poartă.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
Care e cea mai bună extremă dreapta a lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER