Soluția lui Morariu: „Bani din pariuri”

Morariu atacă o piață de 500 de milioane de euro, din care
sportul nu ia nimic

Cu calmul său de neînchipuit, președintele COSR, Octavian
Morariu, încearcă să găsească soluții optime pentru sportivi în
anul preolimpic. Iar o pistă pe care merge fostul rugbist ar fi ca
sportul românesc să recupereze bani din pariuri sportive. Dar la
Ministerul Finanțelor Publice nu există niciun proiect legislativ
referitor la acestea. Piața jocurilor de noroc este estimată la
suma de 500 de milioane de euro, în vreme ce în pariurile sportive
sunt implicați aproximativ 150 de milioane de euro!

Cum vi s-a părut anul 2010 din punctul de vedere al
performanțelor sportive?
A fost unul destul de bun pentru disciplinele olimpice, în care am
obținut mai multe medalii. Sunt câteva rezultate care ne dau
speranțe pentru Jocurile Olimpice de la Londra, dar în același timp
sunt îngrijorat de starea finanțelor din sportul românesc. De
asemenea, mă îngrijorează această lipsă de reformă din sport și
lipsa de susținere a acestei activități din partea unor federații,
cât și din partea politicului. În ziua de astăzi, sportul de
performanță înseamnă foarte mulți bani, iar dacă statul nu creează
condițiile ca acești bani să fie câștigați de pe piața
investitorilor, ne va fi foarte greu să ne luptăm cu celelalte
țări. Din punctul de vedere al performanțelor sunt mulțumit, dar
din punctul de vedere al stării reformelor nu sunt deloc
mulțumit.

„La noi,
jocurile de pe internet sunt libere”
Considerați normală reducerea bugetului pentru sport din
2011?
Era evident că sportul nu poate să scape de la tăieri bugetare. În
toate domeniile au fost diminuări. Atunci când ministrul Funeriu a
spus că bugetul pentru Sport va fi același ca și în 2010, cred că a
exprimat mai mult o dorință decât o certitudine. În mod sigur nu-i
convine nimănui această situație. Din câte știu eu despre
Ministerul de Finanțe, cred că și el a fost pus în fața faptului
împlinit.

Cum s-ar putea descurca sportul din România în aceste
condiții?
În clipa de față, oamenii sunt puțin receptivi la problemele
sportului, pentru că sunt conectați la problemele macroeconomice și
ale economiei în general. Este foarte greu să ai un auditoriu în
acest domeniu. Regret că atunci când economia mergea bine nu am
putut să facem schimbările care se impuneau. Probabil va trebui să
așteptăm o perioadă până își revine economia, când am putea discuta
din nou despre schimbări.

Cum se poate mări finanțarea?
Sunt tot felul de pârghii. Mă refer în primul rând la tot ce
înseamnă jocurile de noroc, la pariurile sportive. Sportul
recuperează foarte puțini bani din asemenea lucruri, deși la nivel
european este clar o tendință ca acest domeniu să fie finanțat din
pariuri, din loterii. Am avut o discuție cu ministrul Finanțelor,
acum zece zile, pentru ca Sportul să se finanțeze din taxele ce ar
putea fi aplicate jocurilor pe internet. În România, aceste jocuri
sunt libere. Impozitele sunt plătite de oamenii de unde sunt
serverele. Am fost la Ministerul Finanțelor cu un potențial
partener care face acest lucru pentru statul italian. Vom încerca
să introducem controlul jocurilor de pe internet, iar o parte din
bani să vină la sport, așa cum se întâmplă peste tot. Statul român
ar putea câștiga zeci de milioane de euro pe an din taxe.

Problemele apar la baza de selecție
Ca om de rugby, vi se pare o performanță calificarea
României la Cupa Mondială din Noua Zeelandă?
Ar fi fost foarte rău dacă nu ne-am fi calificat la Cupa Mondială
de rugby. Au fost necesare niște schimbări în federație și în jurul
echipei naționale pentru ca acest lucru să se întâmple. Am văzut un
parcurs fără greșeală anul trecut, când au reușit calificarea, și
este foarte necesar să se pregătească temeinic pentru această Cupă
Mondială.

Am început însă anul cu o înfrângere…
Cu Portugalia, am avut o echipă experimentală, pentru că au lipsit
cei mai mulți dintre jucătorii titulari, dar și cei tineri care au
intrat ar fi trebuit să înțeleagă că este o șansă pentru ei să
prindă prima echipă. Este mult de lucru atât la rugby, cât și la
celelalte sporturi. Echipele naționale se confruntă cu multe
probleme legate de diminuarea bazei de selecție, de lipsa unei
finanțări corespunzătoare și mai ales de lipsa campionatelor
puternice.

„Principalii actori
sunt sportivii”
Sunteți de aproape șapte ani la conducerea COSR. Ați simțit
vreodată nevoia să renunțați la această funcție?
Atât timp cât prezența mea este utilă la COSR și poate aduce un
plus, cu siguranță voi continua. De asemenea, am responsabilități
și la nivel european, și în alte comisii la acest nivel. Este un
proiect pe care l-am început și nu pot să-l las. Am avut momente în
care mi-a fost greu, dar sunt o fire bătăioasă și este foarte greu
să mă descurajeze ceva. Am o responsabilitate față de oamenii cu
care lucrez și față de sportivi. Până la urmă, principalii actori
sunt sportivii. De multe ori uităm acest lucru. Vorbim despre
antrenori, despre președinți, despre mai știu eu cine, dar vorbim
foarte puțin despre sportivi.

Demers
Și Țiriac a făcut scandal în ’98
Forul olimpic a mai avut o astfel de inițiativă în 1998, când
președintele comitetului de la acea vreme, Ion Țiriac, a elaborat
un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea
legislației referitoare la regulamentul-cadru privind autorizarea,
organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. COR intenționa ca,
prin această inițiativă, să asigure finanțarea activității sportive
și în special a disciplinelor olimpice cu sume obținute din
organizarea de loterii și pariuri sportive. Această campanie de
creare a Loteriei Olimpice a fost susținută de oamenii de sport,
printre care s-au aflat și Ana Pascu, Ilie Năstase, Dumitru Hărădău
și Dorel Simion. Însă Camera Deputaților de la acea vreme a hotărât
să retragă abilitarea COR de a organiza jocuri de noroc, acestea
urmând să fie organizate, în exclusivitate, de Regia Autonomă
Loteria Națională.