Progresul București, de la bancheri și frizeri la faliți

Clubul de fotbal Progresul București a ajuns, marți, la aproape 65 de ani de la înființare, în pragul desființării din cauza datoriilor mari acumulate către proprietarul bazei sportive Cotroceni, BNR, și către foștii jucători și chiar patroni ai grupării.

Terenul pe care se află actualul Complex Sportiv Cotroceni, cunoscut și sub numele de "Parcul cu Platani", a fost donat prin decret în decembrie 1865 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Societății și Dare de Semn, aceasta având să fie prima grupare cu caracter sportiv din România. La finalul celui de-al doilea război mondial, vechea organizație a devenit club sportiv purtând mai multe denumiri: 1944- 1948 BNR București, 1949-1952 Spartac Banca RPR, 1953 Spartac Finanțe Bănci, 1954-1957 Progresul Finanțe Bănci, 1958-1977 Progresul București, 1978-1988 Progresul Vulcan București, 1988-1989 Progresul Energia București, 1989-1991 Progresul Șoimii IMUC, 1991-1994 Progresul București, 1994 FC Național București și 2007 Progresul București.

Clubul BNR București a fost înființat la data de 10 mai 1944, la inițiativa lui Traian Pătrașcu și Nicolae Pop, echipa fiind afiliată la FRF doi ani mai târziu.

Gruparea, despre care se spunea ca este a frizerilor, datorită numărului ridicat de fani din această breaslă, a evoluat în primul eșalon fotbalistic al României în 32 de ediții, disputând 945 de partide și având un bilanț de 379 de victorii, 189 de egaluri și 377 de înfrângeri, golaverajul fiind de 1.353-1.324.

În cupele europene, Progresul a evoluat în Cupa UEFA și Cupa Cupelor, printre echipele care au evoluat în "Parcul cu Platani" numărându-se Partizan Belgrad, FC Bruges, Paris Saint Germain (la care evolua celebrul Ronaldinho) sau Herenveen.

Cea mai însemnată performanță a echipei Progresul o reprezintă câștigarea Cupei României, în ediția 1959/1960. De alte trei ori, Progresul a fost finalista Cupei României.

Progresul nu a câștigat niciodată titlul în Liga I, dar a terminat de patru ori pe poziția secundă a clasamentului, în edițiile 1955/1956, 1995/1996, 1996/1997 și 2001/2002.

Prima ediție în care Progresul a evoluat în Liga I a României a fost 1955, echipa clasându-se la final pe poziția a treia. De la prima participare în Liga I, Progresul a mai retrogradat o dată în eșalonul al treilea al României. În sezonul 1987/1988, Progresul a retrogradat din Divizia B a României în "C", unde a fost nevoit să pornească cu minus trei puncte în clasament pentru că nu și-a îndeplinit baremul. După două sezoane petrecute în "C", Progresul a reușit promovarea în eșalonul secund. După sezonul 1991/1992, Progresul a revenit în Liga I. Sezonul 2006/2007 a reprezentat anul în care Progresul a retrogradat din nou în liga secundă.

Jucătorii reprezentativi care au evoluat de-a lungul timpului pentru Progresul au fost, printre alții: Titus Ozon, Viorel Mateianu, Nicolae Oaidă, Gino Iorgulescu, Liviu Ciobotariu, Cosmin Olăroiu, Marin Dună, Corneliu Papură, Petre Marin, Dan Petrescu, Adalbert Kassai, Mircea Sandu, Ovidiu Petre, Cristian Săpunaru, Răzvan Lucescu, Marius Lăcătuș și Slavișa Mitrovici.

Printre tehnicienii cunoscuți care au pregătit pe Progresul se numără Cornel Drăgușin, Viorel Mateianu, Nicolae Dumitru Nicușor, Florin Halagian, Vasile Simionaș, Walter Zenga, Cosmin Olăroiu, Mihai Stoichiță, Viorel Hizo, Sorin Cârțu și Cristiano Bergodi.

În iulie 2005 Gino Iorgulescu a decis să se retragă de la conducerea clubului bancar, în locul său venind Constantin Iacov care a dorit de mai multe ori să concesioneze de la BNR baza sportivă din Cotroceni, unde intenționa, potrivit declarațiilor sale, să mărească stadionul până la 25.000 de locuri și să construiască mai multe o clădire de birouri, un spital, un hotel și un centru de sănătate în urma căruia, gruparea bucureșteană să se autofinanțeze. În cele din urmă Iacov nu a mai făcut nimic din ce își propusese.

De la preluarea clubului de către Iacov, clubul bancar a fost implicat în mai multe scandaluri, printre care cele legate de transferurile jucătorilor Jon McKain, Gabriel Caramarin, Adrian Olah, Ovidiu Petre și Gabriel Cânu la Poli Timișoara. Suma totală care lipsea din conturile Progresului fiind de 2,45 de milioane de dolari. Iacov l-a acuzat, în iunie 2006 de evaziune fiscală de un milion de dolari pe fostul proprietar al clubului, Gino Iorgulescu, în complicitate cu LPF, în cazul transferului australianului Jon McKain.

De asemenea, Iacov a reclamat la DNA, în iunie 2006 modul în care LPF a achiziționat la suprapreț terenul pe care e construit actualul sediu al Ligii de la Gino Iorgulescu. – Iacov a făcut plângere penală împotriva președintelui LPF, Dumitru Dragomir, pentru luare de mită, acuzându-l că a făcut o tranzacție dubioasă la cumpărarea terenului pe care s-a construit sediul LPF.

În sezonul imediat următor, Progresul avea să dispute ultimul său campionat în Liga I, iar la niciun an de la retrogradarea în liga secundă, Iacov a cedat clubul către Marin Dodu, în schimbul sumei de 5 milioane de euro, plătibilă în zece rate egale. Dodu s-a confruntat cu mai multe probleme financiare, nereușind să achite banii către Iacov, astfel că la începutul sezonului 2008/2009, Constantin Iacov a revenit printre acționarii clubului.

Patronul clubului Progresul, Marian Dodu, a declarat, marți, agenției MEDIAFAX, că activitatea grupării bucureștene va fi oprită ca urmare a evacuării din Cotroceni, aceasta urmând să fie retrogradată în Liga a III-a, dar a menționat că speră într-o revenire în elită a echipei precum Pasărea Phoenix.

Progresul București nu va fi programată pentru a doua oară în acest sezon ca urmare a datoriilor pe care le are la portarul bulgar Radostin Stanev, din cauza cărora a și primit o penalizare de trei puncte. Conform regulamentelor în vigoare, gruparea bucureșteană va fi retrogradată.

Ca urmare a retrogradării grupării bancare și a retragerii din campionat a echipelor Forex Brașov și Prefab Modelu, la finalul sezonului 2008/2009 al Ligii a II-a, seria I, o singură formație va mai retrograda.

Mediafax