Stâlpii de nocturnă erau cel mai bun GPS pentru a repera arena „Ion Oblemenco” dacă mai era cineva din țară care nu cunoștea drumul cărte legendarul edificiu. Ridicați imediat după Revoluție, în speranța că Bănia va fi printre primele stadioane pe care să se joace fotbal și noaptea, pilonii alb-albaștri au fost mai mult de un deceniu doar elemente de decor sau locuri de refugiu pentru fanii care nu mai prindeau locuri la derby-uri. De la ridicarea lor și până ca din ei să vină lumină, „Centralul” și-a schimbat și numele, după regretatul Ion Oblemenco, Sala Polivalentă din preajmă a fost mistuită de flăcări, iar mandatele de primari s-au succedat fără efect pentru sportul din Bănie. Deceniul negru pentru sportul craiovean a fost cauzat și de lipsa infrastructurii, dar asta e altă poveste. Câte doi, de astăzi stâlpii sunt la pământ. Noua arenă a Craiovei nu va mai avea nevoie de alții, fiindcă va fi dotată cu sistem de nocturnă perimetral, fiind acoperită.
Cârțu, pe bancă la primul și la ultimul meci în nocturnă
În 2003, „Ion Oblemenco” a fost luminat în premieră seara la un meci. Fanii au umplut stadionul și au onorat momentul cu o coregrafie specială, cu artificii, însoțită de mesajul „Visul unei nopți cu fotbal”. A fost o noapte frumoasă, dar nu perfectă, fiindcă Universitatea – Ceahlăul s-a terminat 0-0, cu un gol anulat pe nedrept lui Vlădoiu, pe final, pentru fault în atac. Ca și acum, Sorin Cârțu antrena echipa Craiovei. La final, avea un discurs asemănător cu cel după meciul cu Brașovul, din acest sezon, cerându-și scuze în numele jucătorilor și acuzând arbitrajul. Era încă vremea când Ceahlăul era sub protecția lui „Pinalti”. Preț de 12 ani, „Centralul” a găzduit meciuri în nocturnă. Inclusiv două partide ale naționalei și un antrenament oficial la care tricolorii au fost aplaudați de 15.000 de oameni. Sorin Cârțu a fost pe bancă și la primul și la ultimul meci în care s-a aprins nocturna. Craiova – Steaua 0-1, în sfertul de Cupă din sezonul trecut, a fost decis și el de o decizie nedreaptă contra alb-albaștrilor, dată de Alexandru Tudor.
Preț de 25 de ani, cei patru stâlpi au vegheat stadionul Craiovei și aproape că și-au pierdut combinația alb-albastră în care au fost concepuți. Acum zac prăbușiți, sunt una cu gazonul. Nici nu mai aveau ce să „protejeze”, fiindcă din arena pe care s-a deschis drumul României în fotbalul european nu a mai rămas mare lucru. Se mai vede pământul care a susținut tribunele atât de solicitate timp de aproape o jumătate de secol, oficiala și tunelul pe care ieșea Ștefănescu în fruntea Craiovei Maxima sau Craioveanu purtând mândru păpușa alb-albastră. Și mai rezistă tabela de marcaj. Nu cea dintâi, dar aceeași pe care numele lui Balaci era alături de cel al lui Filipovic în cel mai dureros egal din istoria Științei. Arena din Bănie, așa cum o știam, își trăiește ultimele clipe…Mulți fani și-au luat rămas bun de la ea când încă era întreagă, alții trec periodic prin preajmă, curioși să vadă extincția treptată a stadionului. Fiecare părticică desprinsă din templul fotbalului craiovean are parcă povestea sa, pentru fiecare suporter în parte. Arena sfântă este și va fi loc de pelerinaj pentru cei care au pus fotbalul pe un loc important în viața lor. Și sunt destui în Oltenia.
185.000 de tone de deșeuri vor rezulta în urma demolării
Lucrarea de demolare a vechiului Oblemenco, cu tot cu imobilele care se află în incintă, va fi făcută de un consorțiu de opt firme. Liderul asocierii care a câștigat licitația este SC Con-A din Sibiu, firma care a construit Cluj Arena pentru suma de 50,9 milioane de lei. Ceilalți asociați sunt ACI Cluj (firma care a contestat-o pe SC Con-A în privința lucrării de amenajare a Cluj Arena); Nisal din Sibiu – asociat 2, Dico și Tiganas (birou de proiectare din Cluj) – asociat 3, cu subcontractanții Plan 31 Ro din Cluj, Instal Data Proiect din Cluj, Helinick din București și Vision4Venue din Nurnberg, Germania – terț susținător tehnic.
Demolarea va aduce în buzunarul acestor firme aproximativ 360.000 de euro, bani pe care Primăria Craiova îi asigură de la buget, fiind obligația municipalității de a preda amplasamentul eliberat de construcții către Compania Națională de Investiții (CNI), care este constructorul noului Oblemenco. De pe suprafața de aproximativ 7,7 hectare se apreciază că vor rezulta circa 185.000 tone de deșeuri, dintre care cele valorificabile vir fi betonul (24.000 de tone), lemnul (8,3 tone), fier și oțel (726 tone) și cabluri (13 tone). Materialele acestea vor ajunge la RAADPFL Craiova.
Foto: Tibi Bologh
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER