„Jurnal de refacere” este un demers unic în mass media sportivă din România. ProSport își propune să urmărească viața unui fotbalist care în lunile următoare se va lupta să revină pe teren. Început duminică, 22 decembrie, de ziua lui Dan Roman, jurnalul va dura până în momentul în care atacantul lui Gaz Metan, accidentat grav joi, 19 decembrie, la Botoșani, va lovi din nou mingea într-un meci de fotbal. Jucătorul va merge mâine la Mediaș, la reunirea lotului, și în paralel cu antrenamentele colegilor săi va efectua un program de electrostimulare a mușchilor. Roman povestește astăzi și despre momentele importante din cariera sa: debutul în Liga I, primul gol și meciurile europene din 2011.
ZIUA 21 – NERĂ‚BDARE ȘI AMINTIRI
Sincer, sunt un pic nerăbdător să ajung la Mediaș și să-mi văd colegii. O să fie tare plăcut cu ei, chiar dacă eu o să fac altceva… O să încep chiar de mâine programul acela de electrostimulare a mușchilor, am vorbit deja cu cei din staff. O să stau acolo toată săptămâna, o să treacă repede timpul. De fapt, cred că programul din următoarea perioadă e de așa natură încât să nici nu simt cum trec zilele. O săptămână la Mediaș, apoi la Brașov, vin la București, mă duc în Ungaria și tot așa. Nici n-o să-mi dau seama când a trecut.
(reporterul mută discuția spre primul joc disputat de Dan Roman în Liga I) Am debutat la Bistrița, în primăvara lui 2007, când aveam 21 de ani. Jucam cu UTA și țin minte că am intrat în ultimele douăzeci de minute. Aveam emoții mari, îți dai seama! Dar ca să realizezi cât de mari erau, după primul sprint m-am sufocat! Pur și simplu m-am «tăiat»(râde). Mi-am revenit apoi și am jucat chiar bine. I-am bătut, a fost un debut fericit. Mă așteptam să intru la un moment dat, să debutez, pentru că eram tot mai mult în lot și-mi spusese și antrenorul că o să mă bage. Apoi am jucat titular câteva meciuri la rând, dar ca mijlocaș stânga. De fapt, la Bistrița nu am jucat deloc atacant, ci doar în bandă. Așa că primul gol în Liga I a venit la Mureș. Era etapa a doua și jucam în deplasare, la Vaslui. Am făcut 1-1 și cred că a fost cel mai bun meci al meu la Târgu-Mureș. Mie îmi place mai mult să joc în deplasare, pentru că sunt genul de atacant care are nevoie de spații… În plus, mă și motivează să joc în fața unui public mai ostil. Uite, cea mai frumoasă experiență de genul acesta a fost atunci când am jucat la Ploiești. Ok, ne-au bătut atunci, dar publicul era incredibil… Un alt moment frumos a fost când am jucat cu Gaz Metan în Europa League, meciurile acelea cu Mainz. Bun, au fost preliminarii, dar Mainz e, totuși, o echipă cu nume. Țin minte că înainte de retur suferisem o entorsă, mă prinsese Rus și aveam ceva dureri… Am mers să mă tratez la o băbuță… (râde) îți dai seama, nu cred că mi-a făcut mare lucru, dar probabil m-a ajutat la nivelul psihicului. Era un meci prea important ca să-l ratez!
Cu cinci minute înainte pornisem televizorul, îmi spusese cineva că gala e transmisă pe Digi. În primă fază nu mi-am dat seama că este vorba despre mine (râde). A spus apoi de accidentare și mi-am dat seama. Sincer, m-a emoționat mesajul. M-am bucurat că lumea încă se mai gândește la mine chiar dacă a trecut aproape o lună de la accidentare. Îmi dau putere lucrurile astea.
(la inițiativa reporterilor, Dan Roman și-a numit favoriții la categoriile premiate vineri seară de AFAN) Jucătorul anului: Vlad Chiricheș (Steaua / Tottenham) – A avut un an foarte bun și, în plus, a prins și un transfer la o echipă mare. El este clar jucătorul anului Portarul anului: Milos Buchta (Gaz Metan) Nu spun asta pentru că îmi este coleg, dar este un portar foarte, foarte bun. Ar face față la orice echipă din Liga I Fundașul anului: Vlad Chiricheș (Steaua / Tottenham) Mijlocașul anului: Eric (Pandurii / Al-Ahli) Oscilam între el și Bourceanu. Eric a avut un an foarte bun, gândește-te și la meciurile din Europa League, la golul cu Fiorentina. Atacantul anului: Constantin Budescu (Astra) Cred că el este cel mai bun. Mie-mi mai place Hamza, de la Petrolul, dar a fost și accidentat anul trecut Cel mai bun tânăr jucător: Nicolae Stanciu (Steaua) Are doar 20 de ani și a jucat foarte bine la un nivel atât de înalt, îmi place de el ca jucător. Ar mai fi fost și Dorin Rotariu, dar Stanciu are avantajul de a fi jucat în Champions League Antrenorul anului: Laurențiu Reghecampf (Steaua) E de apreciat ceea ce a reușit la Steaua…
Azi nu am mai ieșit din casă. Nu vreau să forțez pentru că, până la urmă, piciorul se recuperează cel mai bine dacă stau liniștit în pat. Nu are rost să exagerez doar pentru că știu că am voie să mă plimb în cârje. Au dispărut și durerile, mă mai jenează din când în când maleolele doar, au dispărut și stările de ușoară depresie și pot să spun că sunt foarte bine acum. Am vorbit ieri cu Ovidiu Kurti, kinetoterapeutul Stelei și omul alături de care voi face recuperarea, și pe 12-13 februarie încep treaba! Cum mă întorc din Ungaria, acolo unde îmi vor scoate gipsul, merg direct la București să dăm drumul la recuperare. E bine să începi cât mai repede, altfel riști ca glezna să își piardă din mobilitate. Ovidiu mi-a făcut deja un scurt instructaj, știu la ce să mă aștept. Mi-a spus că o să fie foarte, foarte greu, că o să am momente în care o să-l înjur (râde)… Da, vor fi, probabil, și clipe mai tensionate pentru că efortul este unul foarte mare. Uite, îți dau exemplul lui Cojocnean care, la un moment dat, a vomitat din cauza efortului depus! Dar o să treacă…
ZIUA 19 – DE LUNI E LÂNGĂ‚ ECHIPĂ‚
(entuziasmat) Luni o să merg la Mediaș la reunirea lotului, cum să nu?! O să încep un program de electrostimulare pentru mușchi, să lucreze puțin. O să stau o săptămână acolo, alături de echipă. Nu-mi place să stau departe de băieți, mi-e destul de greu. O să am și eu antrenamentele mele.
(reporterul mută discuția înspre ritualul fotbaliștilor de dinaintea meciurilor) Înainte de meciuri mă uit la filmulețe motivaționale. Fac asta de vreo doi ani și, sincer, mă ajută foarte mult! Uite, ca să îți dau un exemplu, m-am uitat și la cel cu atletul care se accidentează în timpul cursei… l-au folosit și cei de la Steaua parcă înaintea meciului cu Ajax dacă nu mă înșel. Capeți o stare emoțională foarte puternică, te motivează excelent și te fac să îți dorești foarte mult să câștigi. Un alt lucru care te ajută este muzica. De aceea îi vezi pe mai toți fotbaliștii cu căștile la urechi înainte de meciuri. Poate mulți spun că sunt figuri ale fotbaliștilor, dar să știi că nu e așa. Te ajută, te poți concentra mai bine. Eu, de exemplu, ascult aceleași melodii înainte de meciuri. O muzică mai alertă, care să mă țină în priză. Înainte de meciuri te gândești la tot felul de lucruri. La ce ar trebui să fac în timpul partidei, îmi imaginez tot felul de situații de joc. Ce trebuie să fac dacă scap singur cu portarul, unde ar trebui să mă poziționez… lucruri de genul acesta.
(despre senzația pe care o are după ce înscrie) E cel mai frumos moment dintr-un meci! (râde) Bine, asta dacă golul vine într-un moment bun pentru echipă. Când marchezi te simți un pic fotbalist. Depinde foarte mult de miza jocului. Dacă dai gol într-un meci important, euforia este atât de mare încât nici nu prea știi ce faci sau ce să faci. Vorbesc de nivelul meu! Poți să te bucuri atât de tare încât după să te sufoci, să nu mai poți respira (râde). Cum a fost cu Cristi Todea. A dat un gol super frumos cu Ceahlăul, de pe la 25 de metri, și s-a bucurat atât de tare încât după abia mai respira. Nu știa ce să mai facă, unde să se ducă. Sunt stări pe care nu le poți controla tot timpul. Messi sau Ronaldo, care dau gol după gol, pot să le controleze… În momentul în care ai dat gol, crezi că pot să faci orice pe teren. Te gândești că liniștit poți să mai dai încă două-trei. Ai o încredere foarte mare în tine și să știi că foarte mult contează asta în fotbal. Dacă intri într-o pasă mai proastă în care nu marchezi ceva timp începi să îți spui că nu îți iese nimic, că ești în formă slabă și că orice ai face nu știi cum să depășești momentul. Dar sunt perioade și perioade. Uite, atunci când am venit la Mediaș am avut o grămadă de ocazii, foarte, foarte multe. Și am ratat enorm în jumătatea aia de an. Și am ajuns să cred că sunt ghinionist, îmi tot ziceam «Băi, chiar așa să nu-mi intre măcar una!». (atacantul povestește și ce fac fotbaliștii în seara de după meci și care sunt stările pe care le au) Cel mai greu moment de după un meci pierdut sau după un meci în care ai ratat e seara de după partidă. Nu dormi și stai și te gândești «Dacă făceam așa, dacă făceam invers. Dacă eram mai atent» Tot felul de întrebări. Nu poți să adormi pentru că ești epuizat, obseala este foarte mare. Încerci, dar nu poți. Te dor mușchii. Dacă dai 100% pe teren nu poți să adormi, te dor toate. E o stare foarte ciudată, nici eu n-am înțeles de ce adormim abia pe la 4 dimineața după meciuri. Eu îmi revăd de fiecare dată meciurile, le dau cei de la Digi în reluare pe la 3-4 dimineața. Încerc să văd ce greșeli am făcut și ce am făcut bine. De obicei, mă uit mai mult la evoluția mea să îmi elimin din greșeli.
Citeam azi la voi, pe ProSport, articolul acela despre accidentarea lui Theo Walcott și am văzut că era menționat și cazul lui Baggio, care și-a revenit în 77 de zile după o ruptură de ligamente! Ceva miraculos! Sincer, m-a motivat să aflu asta și crede-mă că am o dorință fantastică să revin. Dacă doctorul îmi spune că în 4 luni o să pot să fiu apt, atunci o să fac tot posibilul să fie așa. Cu moralul stau excelent, sunt mult mai bine decât în ultima perioadă când am fost puțin îngrijorat de operație… Chiar azi am citit traducerea raportului intervenției și i l-am și trimis lui Ovidiu Kurti, kinetoterapetului cu care voi face recuperarea. Apropo de raport, există trei tipuri în care se poate fractura peroneul. Eu l-am avut pe cel mai grav, adică fractură în spirală. Dar scria acolo că oasele s-au sudat așa cum trebuie și că totul e bine. Cred că foarte important este și psihicul la aceste accidentări. Iar eu nu cred că am dat dovada că aș avea probleme de acest gen. Ba din contră, poate că uneori am lăsat senzația că nu iau accidentarea atât de în serios… Dar, repet, o să fac absolut tot ceea ce trebuie pentru a-mi reveni. Am început să fac și niște exerciții pentru musculatură, mi-au spus doctorii că pot să încep să fac anumite mișcări care să-mi ajute musculatura. Imaginează-ți că după două săptămâni de stat doar în pat mușchii au început să se atrofieze. Dar o să încep să fac și abdomene… Nu vreau să fiu o legumă! Îmi doresc ca atunci când voi începe recuperarea să fiu cât de cât pregătit, să nu încep de la zero…
Azi am ieșit în oraș pentru prima oară de la accidentare. Aveam o super poftă de sushi și am ieșit să mâncăm la un restaurant. Cel mai dificil lucru a fost să urc și să cobor cele trei etaje ale blocului în care stau. Știi cum se umflă brațele și pieptul după un asemenea efort!? (râde) E destul de obositor, dar mă bucur că nu mi s-a umflat piciorul. Așa cum mi-a zis și doctorul, o să o iau treptat, să încep cu plimbări de câte jumătate de oră. Dacă se întâmplă ceva, pun piciorul pe pernă și îmi revin. Tot azi m-a sunat și Ciprian Dinu, cel care m-a accidentat. M-a rugat să îi scriu o scrisoare pentru Comisia de Disciplină. Urmează să fie judecat… Am scris că nu a avut intenția să îmi provoace accidentarea și că a fost doar un atac întârziat la minge. Am mai vorbit cu el de câteva ori după ce m-am accidentat și, așa cum am mai spus-o, nu îmi doresc să fie suspendat pe toată perioada accidentării mele.
(discuția se mută către situația fotbalului din Ungaria) Nu știu dacă ți-am spus despre Academia de fotbal din Gyor. Ei primesc doar de la Audi, care este sponsorul principal al clubului, 500.000 de euro! Și asta doar dintr-o parte, pentru că mai primesc și de la Federație… Au super condiții și jucătorii de acolo au salarii foarte bune. Ungurii au investit foarte mult în copii și juniori și încep să se vadă rezultatele.
(vizibil entuziasmat, fotbalistul explică în detaliu controlul efectuat la clinica din Gyor) Mi-au scos firele în această dimineață și mi-au schimbat și gipsul. Mi-au pus unul din plastic care stă mult mai bine fixat pe picior și partea bună e că de acum pot să încep să ies și pe afară cu cârjele. Doctorul mi-a spus să încep ușor, cu plimbări foarte scurte, și să mă opresc dacă se întâmplă să mi se umfle piciorul. Am făcut și o radiografie, oasele s-au sudat bine, totul e în regulă. Din spusele lor, în două săptămâni aș putea să încep să calc, dar fără să mă las cu toată greutatea pe picior. De fapt, aș putea de acum să încep să pun piciorul jos, dar prefer să aștept. Nu vreau să risc absolut nimic în acest moment. Un alt lucru bun este că nu mai trebuie să stau cu piciorul ridicat. Până acum aveam o pernă specială pe care o foloseam pentru a-mi ține piciorul, dar acum voi renunța la ea. Cred că îi dau foc de fericire (râde). În sfârșit, o să pot să dorm cât de cât normal. Chiar aseară mi s-a întâmplat o chestie. Visam că jucam fotbal și am tresărit, am mișcat piciorul. M-am trezit puțin speriat și parcă simțeam o durere…
Trebuie să încep să iau și niște vitamine pentru că mă simt foarte slăbit. Nu am pic de vlagă, chiar și Andreea mi-a spus că am slăbit foarte mult în această perioadă. Vorbeam astăzi cu doctorul și l-am întrebat «Credeți că în iunie o să pot să fiu pe teren?». Mi-a zis că depinde cum va decurge recuperarea. Din ce-am înțeles de la ei, undeva prin august voi fi apt. M-a sunat și Ovidiu Kurti (n.r. kinetoterapeutul Stelei) să se intereseze de starea mea. Trebuie să încep să fac câteva sesiuni de stimulare electrică a mușchilor și, totodată, o să fac și niște injecții cu plasmă pentru regenerare. După controlul de astăzi pot să spun că sunt și mai optimist. O să revin peste o lună la Gyor, atunci când îmi vor scoate și gipsul. Sună bine! Vreau să îi mulțumesc prin intermediul vostru și domnului Fazkaș, un prieten bun al domnului Horoba care lucrează la Academia lui Gyor. E un om extraordinar, care a fost alături de mine și astăzi, și în perioada în care am fost internat aici!
CITEȘTE AICI PRIMA SĂ‚PTĂ‚MÂNĂ‚ DIN JURNALUL DE REFACERE AL LUI DAN ROMAN
CITEȘTE AICI A DOUA SĂ‚PTĂ‚MÂNĂ‚ DIN JURNALUL DE REFACERE AL LUI DAN ROMAN
Explicație foto: Dan Roman, alături de doctorul Peter Balogh, cel care i-a efectuat intervenția chirurgicală la clinica din Gyor
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER