Bitang este tentată să continue încă un ciclu olimpic!** Reconstrucția unui team mai puternic pentru Rio 2016 a început la paralele

De aproape două săptămâni lotul feminin de gimnastică s-a reunit la Izvorani. Larisa Iordache, Diana Bulimar, Raluca Haidu, Diana Chelaru, Dana Andrei, Amelia Racea și Sandra Izbașa s-au întors pe aparate cu gândul la primele competiții ale toamnei. Deși consideră că e prea devreme pentru a vorbi de o nouă înțelegere pe patru ani cu forul de specialitate, Mariana Bitang și Octavian Bellu au revenit în sală. Și-au reluat munca obișnuită, au evaluat în jur de 30 de gimnaste care vor avea vârsta necesară participării la Rio de Janeiro, fac programe și strategii. „Doamna de fier a gimnasticii”, cum este supranumită Mariana Bitang, a vorbit pentru ProSport despre noua față a echipei, despre noua regulă cu care, în timp urmărește să crească dificultatea la paralele și despre motivația de a merge mai departe.

Cum decurg antrenamentele?
Lotul s-a reunit de aproape două săptămâni, iar cum era de așteptat, fetele s-au întors cu câteva kilograme în plus. Avem multe competiții de toamnă, dar acolo în special sunt solicitate Izbașa și Ponor. Nu vom forța revenirea fetelor pentru că nu are rost, au apărut și primele modificări din codul de punctaj. Interesul nostru e ca ele să își revină, să fie sănătoase și să înceapă să restructureze exercițiile pe ce înseamnă noile cerințe ale codului.

Cum vi se pare acest nou cod de punctaj valabil de la anul?
Am reușit să mă uit un pic peste el. Nu sunt modificări fantastice, sunt câteva, dar nu semnificative care să perturbe grav pregătirea.

Se vor schimba mult exercițiile fetelor?
Nu. Bine, noi ne dorim să se schimbe în sensul să se adauge în dificultate, dar după noul cod de punctaj, unele fete sunt favorizate. A apărut de exemplu dificultatea H la elemente, în condițiile în care până acum exista doar G, și din fericire avem și noi un astfel de element, tsukahara dublă la sol (n.r. Larisa Iordache). Au mai apărut anumite legări, s-au declasat unele sărituri și „Amânarul” s-a depunctat, nu mai e 6.5 ci 6.3.

„Vin invitații doar pentru Ponor și Izbașa”

Veți continua cu un nou ciclu olimpic?
Nu știu, e prea devreme să spun asta. Sunt multe lucruri de lămurit, iar acestea nu depind de noi, ci de alți factori. În momentul în care ți se creează, și încă o dată, repet, nu cere nimeni nici bani, nici alte chestii materiale, ci cerem un minimum de condiții necesare ca acest sistem să producă în continuare performanță, deci când ți se creează un cadru pentru a face performanță e mai ușor să mergi mai departe.

Ce vă motivează să mergeți mai departe?
Nu știu. Caut în continuare motivație, dar nu știu. Probabil microbul acesta pe care îl am, că pasiunea pentru o anumită meserie e ca un microb puternic cu care odată infestat e greu să scapi de el.

V-ați decis pentru prima competiție a toamnei?
Încă nu. Pentru că totul depinde și de modul în care fetele își vor reveni. În plus, sunt foarte multe competiții, iar la nivel mondial au dispărut acelea la care te poți duce cu oricine, de regulă sunt pe invitații și invitațiile la momentul acesta vin pentru Ponor și Izbașa. Dacă ai o altă sportivă pregătită, nu o poți duce . Eu consider că sistemul acesta închis nu e prea favorabil gimnasticii.

Vă bucură decizia Sandrei de a merge mai departe?
Sandra deocamdată merge mai departe pentru demonstrațiile din toamnă. Nouă nu ne-a comunicat nimic vis-a-vis de disponibiltatea ei pentru anul competițional 2013, nici ea, nici Cătălina Ponor. Urmează să aveam o discuție cu ele și cu celelalte fete.

De la avioane, la adaptare

Am observat că la paralele se lucrează cu palmiere…
Gata! Am decretat să folosim palmiere mai ales după ce s-a întâmplat și la Londra, când Larisei i s-a rupt palma și înaintea finalei cu echipa, dar și la individual. Am încercat cu mai multe fete să punem palmiere. Dar după aceea, dacă una nu se acomoda, renunța la ele și astfel în cadrul unei echipe, în timpul unui concurs, era foarte greu să faci bara pentru că se procedează diferit. De exemplu la lucrul cu palmiere bara are mai mult magneziu, pe când pentru palme goale e altfel făcută cu miere, magneziu și apă și trebuia să fie o omogenitate în echipă.

Cum s-au adaptat fetele?
Am mai avut niște „avioane” pe aici, au mai scăpat bările, dar se vor obișnui. Cea care încearcă să mă convingă că nu poate lucra cu palmierele este Bulimar, însă i-am spus că, cu orice risc, chiar și cu acela de a nu merge la niciun concurs în toamna asta, nu mai dăm jos palmierele. E și în interesul lor pentru că va crește și numărul de repetări, apoi ceea ce ne dorim e să reconstruim o echipă mai puternică și trebuie să pornim de aici, de la paralele. Știm că suntem atât de slabi, în 2010 la fiecare trei, patru luni exista o altă competiție, nu aveai timp să schimbi nimic, pe când acum avem timp.

Cum va arăta lotul după aceste evaluări ale junioarelor?
E prematur să discutăm pentru că, în primul rând, se face o evaluare și a numărului și a calității potențialilor componenți ai lotului, dar și al disponibilității, antrenorilor de a face parte din anumite programe. E în lucru o reeșalonare a sistemului pentru că, de exemplu, noi nu avem lot la Onești din lipsă de antrenori, așa că încercăm să vedem cum putem să încropim niște colective tehnice care să acopere toate structurile.

Ce a însemnat Londra pentru dumneavoastră?
A fost o competiție la care, după ceva ani, am simțit în atitudinea celorlalți că încep să își facă probleme vis-a-vis de echipa României. Mă bucură faptul că echipa a reintrat în circuitul podiumului, în rest nu are rost să ne lamentăm, asta a fost situația, se putea mult mai mult, dar atât s-a realizat.