24 Mart. 2009
În timp ce seniorii riscă să rateze calificarea la Cupa Mondială din 2011, după eșecurile cu Rusia (19-28), Georgia (23‑28) și Portugalia (21-22), naționala U20 se zbate de câțiva ani în divizia secundă a Campionatului Mondial, jucând cu Insulele Cook și Papua Noua Guinee.
În decembrie 2000, când a demisionat din funcția de vicepreședinte FRR „nemulțumit de ceea ce se întâmplă cu rugby-ul românesc", George Straton l-a făcut „gargaragiu" pe șeful de atunci, Dumitru Mihalache. Revenit în Federație în noiembrie 2001, după dezastrul de la Londra (0-134 cu Anglia), pe același post, suceveanul și-a făcut planuri mari. „A venit timpul ca rugby-ul românesc să renască", declara acesta în Evenimentul de Suceava, pe 5 august 2002, iar apoi îi înșira pe cei 18 juniori de la Domus, clubul său din Gura Humorului, care făceau parte din lotul național lărgit. Straton vorbea despre aventura „France 2003" ca prim semnal al renașterii. Cu protejații săi în prim-plan, România nu avea să câștige titlul mondial la juniori, la Paris, cum probabil că visau unii, ci avea să ocupe locul 15 și să retrogradeze în divizia inferioară! Ceea ce a reprezentat o nedorită premieră (în 1994, când s-a ocupat locul 8, s-a evitat retrogradarea din elită, mărindu-se numărul de echipe de la 8 la 12). Iar această contraperformanță s-a produs în fața unor adversari accesibili, cu un palmares mai modest decât al „stejăreilor": 6-38 cu Scoția, 22-38 cu Japonia, 11-16 cu Namibi