Billy the Kid. Andru Nenciu, despre pistolarul care ne-a înfierbântat inimile la Euro 2019

Se spune despre Billy the Kid că n-a murit vreodată. Trăiește periculos și acum. E printre noi. Nu-l poate prinde nimeni. Niciodată! Desigur, legenda tâlharului născut prin noiembrie 1859 prinde și acum, naște noi scenarii. Americanii îi știu povestea la centimă, s-au scris cărți despre legendarul criminal newyorkez, s-au făcut filme, s-au compus hituri. Ba chiar și starul Bob Dylan i-a închinat o coloană sonoră celebrului haiduc. Ba chiar și Aurelian Temișan prin România.

Pe la 12 ani era as în jocurile de noroc. A comis prima crimă pe la 14 ani după ce un individ îi înjurase mama, iar doi ani mai târziu intra după gratii pentru furt. A evadat, a devenit hoț de vite prin Arizona și și-a trăit viața după propriile reguli. A luptat în Războiul din comitatul Lincoln, pe la 1878 și, până la moartea sa, i s-au dovedit cinci crime și a rămas cu încă vreo 16 nedovedite. Americanii sunt și acum fascinați de storyul gamblerului care nu punea geană peste geană, trăia printre coyoți și își punea amprenta pe viața agitată din New Mexico.

Cu un deget foarte nervos pe cocoșul pistolului a stat două săptămâni și eroul inimilor noastre. Un prădător în fața porții. Un hoț de inimi. Ucigașul visurilor croaților și englezilor. A comis patru crime la Europeanul din Italia și San Marino și a scris poate cea mai frumoasă poveste despre o pistoliadă a fotbalului românesc.

Inteligent și iute la mânie, George Pușcaș s-a ascuns în spatele adversarilor direcți și a lovit decisiv cum Billy the Kid se ascundea în mantia nopții. Istovit după focurile meciurilor din Grupa C, vigilentul orădean cu voce catifelată a scăpat și aseară de sub paza zdrahonilor germani și a punctat de două ori. Și nu! N-a fost degeaba! Și-a demonstrat spiritul de luptă și de sacrificiu și a arătat că nu apelează la vorbe goale. „Nu mai contează dacă dorm sau nu, câte grade sunt afară. Voi juca și într-un picior”, spunea George la finele meciului cu Franța.

Asemenea pistolarului american aflat toată viața pe fugă, Pușcaș își trăiește cariera pe repede înainte. Istovit sau rănit, atacantul naționalei își ține gloanțele în butoiașul pistolului imaginar să-și apere echipa de club, naționala mare și naționala care ne-a încântat la Euro. România U21 a părăsit dramatic EURO 2019 U21, 2-4 în semifinala cu Germania, meci decis abia în ultimele minute de golurile lui Waldschmidt și Amiri. Semifinalistă la prima participare la turneul final după 21 de ani, generația lui Pușcaș și Hagi pleacă acasă cu o performanță neașteptată și cu calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo în buzunar.

Ne-am câștigat un călău pentru adversarii care vor veni, un băiat simplu care a plecat de la 15 ani de acasă. Ne-am câștigat un atacant curajos, un nouar complet, cu putere de decizie în situațiile grele. Iar forcingul sportiv din ultimele luni și felul în care se exprimă la finalul meciurilor îl definesc drept „criminalul” care ne va înfierbânta inimile și de-acum încolo.