„Voi, copii nevinovați, nici nu știți de ce ați ars într-o țară vai și-amar” | ProSport publică poezia scrisă de un antrenor român în memoria victimelor de la Colectiv

de Andru Nenciu

La aproape o lună de la tragedia din Colectiv, exploziile de compasiune și revoltă sunt la aceeași intensitate. Răscoliți și măcinați pe dinăuntru, oamenii înalță rugăciuni pentru pacienții aflați la recuperare și aprind câte o lumânare pentru cele 60 de suflete care s-au stins în urma incendiului din clubul bucureștean.

Dincolo de controalele ivite prea târziu, uși ferecate, demisii în bloc și arestări, rămâne durerea. Durerea și un soi de disperare că nimic nu se va schimba. Iar revolta a căpătat și va lua diverse forme. Pentru că nimeni nu mai acceptă să fie dus cu preșul. Și, de fiecare dată când informațiile legate de Colectiv circulă pe diverse canale media, și oamenii de sport simt că cineva le înfige un pumnal în inimă.

Unii dintre ei l-au cunoscut pe Alex Pascu, fiul fostei mari scrimere, Ana Pascu, sau pe Teodora Maftei, jurnalistă ProTV, două persoane legate prin mii de fire de sport. Alții, mișcați de drama din cea mai întunecată seară de octombrie, au ales să-și așterne gândurile pe paginile de socializare, au luat cuvântul în emisiuni sau au dat tonul în stradă. După ce la începutul lunii, ProSport v-a prezentat mai multe cazuri de oameni din sport cu reacție, azi ProSport publică versurile scrise de un antrenor român în memoria victimelor de la Colectiv.

Marius Linte are 38 de ani și e antrenor de atletism. L-a pregătit pe cel mai valoros sprinter al României, Cătălin Câmpeanu, în perioada în care sportivul a atins vârful carierei, finala probei regină – 100 m – la Europeanul de la Zurich, și așteaptă și el o schimbare. Ideea de a scrijeli o foaie de caiet studențesc i-a venit în urmă cu două zile. Povestește antrenorul piteștean. „Mă uitam într-o seară la o emisiune în care se dezbătea tragedia din Colectiv și, pe final, când imaginile erau acompaniate de un fond sonor tulburător, mi-a venit ideea să scriu câteva versuri. Mi-a venit din interior, pur și simplu. Am denumit-o Prea devreme pentru ei și am scris-o cu sufletul. Vreau ca fetița mea să crească și să trăiască într-o țară sănătoasă”.

Prea devreme pentru ei

Au ajuns acolo Sus
Dumnezeu le-a dat răspuns
Voi, copii nevinovați, nici nu știți de ce ați ars
Într-o țară vai și-amar
Și condusă de tâlhari,
Care-și fac averi din crimă,
Din minciuni și din hoții!

Priviți îngeri cum se duc,
Cum mai țipă și cum urlă
Fără vină. Vai de ei….
Aduceți-i dar la mine
Să le dau ce au visat
Viață veșnică și zâmbet, și-o speranță c-au scăpat,
Au scăpat pe veci de ură!

Săracii prin ce-au trecut
Ca s-ajungă acum la mine
Să le spun bine-ți venit,
Într-o oază de verdeață
Și-ntr-o liniște deplină.

Cei ce stau acum și-ascultă
Nu gândiți că va fi bine…
Țara-i jos și voi în groapă,
Iar ei râd și-și spun în gând:
Lasă-i dracu’ c-or să uite
Și-o s-o luăm de la-nceput!