50 de milioane de euro trimiși din România într-un cont din Elveția pentru o activitate legată de Formula 1 reprezintă o știre care își face cu greu loc printre valurile de rețineri, arestări și trimiteri în judecată din ultimele săptămâni. Odată legat numele Ponta, informația mai urcă niște poziții în lista cu priorități a subiectelor din marile redacții. Astăzi, ProSport plusează cu 20 de milioane de euro, o garanție neștiută pe care Federația Internațională a Automobilul a cerut-o celor de la Forza Rossa, prima echipă românească de Formula 1.
Oamenii de comunicare angajați de firma Forza Rossa încheie punctul de vedere trimis joi, 12 martie, după o ședință telefonică furtunoasă cu patronul Ion Bazac, rezident în Monaco:
„Dorim să precizăm că, pe viitor, față de faptul că în mod repetat am prezentat situația reală și obiectivă, fără ca aceasta să fie luată în considerare în vreun fel, vom acționa pentru a sancționa pe cale legală, prin acțiuni în justiție, demersurile care vor aduce atingere publică reputației personale a dl. dr. Ion Bazac, imaginii Grupului Forza Rossa, sau a brandului Ferrari”
Din 30 octombrie 2014, data când numele Forza Rossa a apărut pentru prima dată în ancheta jurnalistică, iar media occidentală și ProSport sesizau legături cu haosul de la echipa britanică de F1, Caterham, experții în PR, până atunci extrem de zgârciți în privința dialogului, au schimbat rapid vitezele, urcând mai multe trepte odată. Au oferit 7 comunicate oficiale, conținând 1919 cuvinte care se întind, puse cap la cap, pe cinci pagini A4. În goana după dezmințiri, cei de la Forza Rossa au început să comită erori serioase de comunicare și să se încurce în explicații.
Eroarea 1: Proiectul mort care trăiește
Pe 30 octombrie 2014, numele lui Victor Ponta nu apăruse în ancheta ProSport, iar Forza Rossa comunica: „Dorim să vă informam că în acest moment nu avem un răspuns oficial și public din partea FIA în legătura cu participarea la Campionatul Mondial de Formula 1″. Forza Rossa aștepta încă un răspuns pentru a demara acțiunile necesare participării în sezonul 2015. Echipa lui Bazac era pregătită, însă jurnaliștii și opinia publică nu știau multe detalii cheie.
Peste 11 zile, pe 10 noiembrie 2014, ProSport publica episodul 5 al investigației, iar prim-ministrului României era în premieră indicat de surse ca fiind omul influent din spatele proiectului Forza Rossa. Mai erau 6 zile până la turul doi de scrutin la prezidențiale, iar Ponta era favorit să câștige. A doua zi, echipa de comunicare angajată de Ion Bazac anunța oficial: „Proiectul depus de Grupul Forza Rossa la Federația Internațională de Automobilism nu a primit acordul final și suntem în măsură să confirmăm că în lipsa unei comunicări publice și oficiale a FIA, participarea în sezonul 2015 nu va avea loc„. Așadar, cândva în intervalul 30 octombrie – 10 noiembrie, exact perioada în care ProSport investiga legăturile cu Caterham și implicarea oamenilor politici din România, Forza Rossa a decis de la sine putere să renunțe la participarea în 2015. Pretextul era „lipsa unei comunicări publice și oficiale a FIA”. Ion Bazac spune că proiectul Forza Rossa a fost abandonat. Apropiatul său, Victor Ponta, avea altă variantă Scrisoarea consultativă căreia Forza Rossa îi dă o valoare inestimabilă, dar care dovedește că partenerul lui Bazac alesese o cale ocolită
Pe 26 noiembrie 2014, după alte trei episoade din ancheta ProSport, Forza Rossa revenea și scoatea la iveală în premieră un act, o scrisoare de la FIA. Echipa lui Bazac anunța, surprinzător și inexplicabil, că: „Răspunsul FIA, din data de 2 iulie 2014, prin care Grupul Forza Rossa este anunțat că nu poate participa la Campionatul Mondial din 2015, nefiind oferite garanțiile necesare, îl găsești atașat. Pentru locul disponibil oferit de FIA a fost preferată echipa americana Haas. Începand cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea in Campionatul Mondial din 2015, a fost sistat și nicidecum amânat din motive electorale„. Așadar, trei variante diferite în mai puțin de o lună. Forza Rossa ascundea clar ceva. Ce?
În actul atașat, care nu este însă un verdict, FIA scrie:
„Pe baza informațiilor oferite de dumneavoastră și ținând cont de circumstanțe și de cerințele în vederea termenului limită (pentru a evita orice dubiu, vă amintim că pe 30 mai FIA a fost de acord, în scris, după o examinare suplimentară, să fixeze un termen limită pentru 23 iunie pentru oferirea garanției bancare), credem că intrarea unei echipe Forza Rossa în sezonul 2015 nu este fezabilă”
Forza Rossa n-a prezentat o garanție de 20 de milioane de euro, însă – aparent – nu lipsa banilor a fost cauza. Explică Dieter Colin Kolles, partenerul lui Ion Bazac de proiect și, totodată team-managerul Forza Rossa, cu un accent puternic nemțesc: „FIA a fost total de acord cu tot ce a fost prezentat. FIA mă cunoaște pe mine, FIA știe ce resurse avem noi și ce infrastructură. Putem face echipă de Formula 1, să construim echipă de Formula 1. Ok? FIA a cerut în plus o garanție de performanță pe care nimeni nu poate să o garanteze. Regula în Formula 1 este că dacă ai în calificări un timp de 107 procente din timpul mașinii celei mai rapide nu poți să iei startul în cursă. FIA a făcut asta ca o precondiție. Dacă Forza Rossa este de trei ori peste acest timp în decursul unui sezon, FIA poate să rețină 20 de milioane. Banii ăștia erau pierduți. Eu am spus că nu pot să garantez asta. Până nu se rezolvă asta, nu se poate schimba nimic„.
Dieter Colin Kolles s-a născut la Timișoara în 1967 sub numele de Călin Colesnic. Familia sa a fugit din România la începutul anilor ”80 și s-a stabilit în cele din urmă în Germania. Doctor stomatolog, Kolles a fost director la 5 echipe de Formula 1, Hispania Racing F1, Jordan, Midland, Spyker și Force India, și consilier la firma care a cumpărat Caterham F1 în iulie 2014. Dintre cele 6 echipe, doar Force India mai trăiește. Potrivit presei germane, Kolles a încercat să-l șantajeze în 2013 pe directorul executiv Mercedes AMG, Toto Wolff, diferendul fiind mediat de Bernie Ecclestone. Kolles este considerat de jurnaliștii britanici și de tatăl său drept un „om de încredere” de-al lui Ecclestone.
Colin Kolles susține că el a refuzat plata celor 20 de milioane. Interesant este că firma lui Kolles, Kodewa -atât de lăudată de Ion Bazac în scrisoarea de intenție trimisă la FIA în 23 decembrie 2013 – urma să asigure proiectarea, construirea și întreținerea mașinilor Forza Rossa. Logica simplă împinge spre concluzia că stomatologul Kolles nu avea încredere în capacitatea mașinilor Forza Rossa construite de firma sa, Kodewa, de a termina calificările în mai puțin de 107 de sută din timpul celui mai rapid monopost. Mașina construită de firma Kodewa pentru campionatul de prototipuri LMP1. În 2014, echipa a alergat cu licență românească
ProSport a verificat de câte ori s-a întâmplat în ultimul deceniu ca o mașină să nu participe la o cursă pentru că timpul din calificări a fost mai mare de 107 la sută din timpul monopostului din pole-position și a găsit doar 4 cazuri. Vittantonio Liuzzi și Narain Karthikeyan, ambii piloți de la HRT-Cosworth, n-au luat startul în Australia în 2011. Un an mai târziu, tot în Australia, Pedro de la Rosa și Narain Karthikeyan, piloții aceleiași echipe HRT-Cosworth, nu reușeau să se încadreze în „regula 107%”. HRT și Australia nu erau perechea potrivită. Și acum, atenție:
În 2011, directorul HRT-Cosworth era nimeni altul decât partenerul lui Bazac, Dieter-Colin Kolles, iar de partea tehnică a echipei se ocupa firma familiei Kolles, Kodewa. E aceeași firmă Kodewa, cu sediul în două hale din orășelul bavarez Greding, care urma să pună pe picioare prima echipă românească din istoria Formula 1.
Kolles a părăsit HRT la finele lui 2011, după două sezoane în care mașinile echipei nu au terminat niciodată în puncte.
Firma mea este una dintre cele mai mari infrastructuri în motorsport, în Europa. Asta nu știu mulți oameni, pentru că noi nu mergem cu Kolles în afară. Mergem cu Lotus, cu Forza Rossa poate Colin Kolles, decembrie 2014
Facilitățile Kodewa pot susține activitatea unor mașini de Formula 1, însă Kodewa nu are posibilitatea de a desena sau dezvolta monoposturi de Formula 1. De aceea, compania Caterham ar fi putut fi folosită pentru a obține monoposturile, pentru a crea mașinile Forza Rossa sau pentru a obține intrarea în Formula 1 Sam Collins, jurnalist Racecar Engineering
Garanția pentru „regula 107” pare o modalitate stupidă de a încheia un proiect pe termen lung în care Ion Bazac investise energie timp de aproape un an și o sumă de 130.000 de euro, costul dosarului de aplicație. E ca și cum patronul unei echipe de fotbal angajează un antrenor cu CV, echipa se pregătește un an pentru campionat, plătește o taxă de înscriere, însă antrenorul decide să renunțe la participare când patronului i se cere să depună o garanție că nu va pierde mai mult de trei meciuri din sezon la un scor mai mare de 7-0. Mașina HRT care nu a reușit să se încadreze în regula celor 107%. În spate, primul din stânga este Colin Kolles
În momentul în care a decis să intre în Formula 1, Ion Bazac avea în cap participarea pe mai mulți ani. Pe 2 iulie 2014, în ziua în care FIA sfătuia Forza Rossa că nu crede că participarea în 2015 este fezabilă, nepomenind însă nimic despre 2016, 2017 sau 2018, ce a făcut Bazac?
Iată ce anunța Forza Rossa pe 26 noiembrie, la 10 zile după ce Ponta pierdea alegerile: „Începand cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea în Campionatul Mondial din 2015, a fost sistat”. Grupul sistase participarea în 2015. ProSport a trimis Forza Rossa două mailuri în care a solicitat un răspuns clar privind participarea echipei în 2016.
Dacă nu apărea conflictul de la Caterham cu Fernandes, totul era mutat în Germania, fabrica, tot. Vă spun că sută la sută vor intra. Sută la sută intră Forza Rossa Constantin Cojocar, director patron Caterham
Grupul lui Bazac a răspuns pe 12 martie că „proiectul a fost abandonat în cursul anului 2014 din cauza imposibilității îndeplinirii condițiilor impuse de FIA”. Adică, în iulie, asta deși în noiembrie Forza Rossa spunea că doar proiectul pe 2015 a fost sistat. Abandonat sau sistat, proiectul de Formula 1 pare a fi opera cuiva care are abilitatea de a călători înainte și înapoi în timp.
Și încă un mic detaliu: pe 9 noiembrie Victor Ponta le scria reporterilor ProSport că va vorbi „cu mare drag” despre proiectul românesc Forza Rossa, dar după alegeri. Dacă Bazac abandonase ideea încă din iulie, nu i-a comunicat asta și prim-ministrului care semnase un act din dosarul de licențiere? Îl lăsa să se expună situației ridicole de a vorbi despre ceva ce nu mai exista?
Răspunsul e evident: proiectul Forza Rossa nu a fost abandonat înainte de alegeri, ci doar camuflat.
Eroarea 2: rolul lui Kolles, creatorul de firme fantomă
„Totul a fost făcut de la început pentru Forza Rossa, pentru România, însă a apărut problema asta cu Fernandes. Știu că Ponta e băgat, Bazac e băgat, Bănicioiu, foarte mulți în spate. E și Ghiță Constantin Cojocar, director-patron Caterham
În ciuda încercărilor Forza Rossa de a demonta legăturile cu situația de la Caterham, un observator extern nu poate să nu fie uimit de următoarea coincidență:
Pe 2 iulie 2014, exact în ziua în care FIA îl anunța pe Bazac că nu crede în fezabilitatea intrării în 2015, din cauza unei garanții de 20 de milioane de euro, BBC anunța că echipa cu cel mai mic buget din Formula 1, Caterham, a fost cumpărată de un consorțiu elvețiano-arab, consiliat de nimeni altul decât partenerul lui Bazac, Colin Kolles. Cum e posibil ca un director anunțat la o echipă să intre în paralel și la altă echipă? Iată un scurt dialog avut în decembrie pe această temă de reporterul ProSport cu germanul de origine română Kolles:
Pe 2 iulie, erați déjà consilier la Engavest. Cum ați reușit? Da, pentru că eu trebuie să câștig bani.
Puteați să-i câștigați de la Forza Rossa. Nu, îmi pare rău. Dacă Forza Rossa nu are o soluție finală și nu este garanția pusă în loc eu fac mai multe lucruri. Eu nu fac numai Forza Rossa sau Caterham. Nu numai prototipuri. În Formula 1, fac lucruri în paralel pentru că primesc un telefon azi și mă duc să ajut”.
Kolles face bani dintr-un proiect teoretic rival pentru Forza Rossa, iar partea lui Bazac nu are nimic de comentat. Ba chiar îi justifică acțiunile partenerului din proiectul FRR F1 Team: „Menționăm că dl. Colin Kolles este un om de afaceri independent, care desfășoara activități în privința cărora Grupul Forza Rossa nu poate decide și pe care nu le poate influența”. Colin Kolles (stânga) la boxa echipei Caterham. Cum proiectul Forza Rossa nu murise, el era, teoretic, în mijlocul unui conflict de interese
Să nu sărim ușor peste acest detaliu. Așadar, pe 2 iulie dimineața, Forza Rossa nu primise răspunsul consultativ de la FIA, însă directorul echipei, Kolles, se pregătea deja să anunțe cumpărarea Caterham de la Tony Fernandes în calitate de consilier al unui „consorțiu arabo-elvețian”. BBC a anunțat știrea în jurul prânzului. Când a avut timp Kolles să negocieze cu malaezianul? Tatăl său, Romulus, a povestit pentru ProSport cât a durat în 2004 cumpărarea Jordan, în care Colin Kolles l-a consiliat pe miliardarul canadian de origine rusă, Alex Shnaider:
„A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 și el a zis că nu face așa ceva. I-a zis lui Colin: . Fiul meu a cumpărat atunci Jordan. Rusul l-a încuiat într-o cameră cu toate actele. Luni de zile a verificat toate actele”.
Așadar, preluarea unei echipe poate dura și luni, iar Caterham avea o situație financiară delicată, cu datorii mari. Nu trebuie să fii specialist în Formula 1 ca să înțelegi că negocierile dintre Kolles și Fernandes pentru cumpărarea Caterham au avut loc înainte ca Forza Rossa să primească scrisoarea de la FIA, cea pe care Bazac o vântură acum drept dovada supremă a abandonării proiectului. De fapt, potrivit presei britanice, cei doi s-au înțeles pe 29 iunie. Pe 2 iulie doar au făcut publică tranzacția.
„Dacă-l sun eu, s-ar putea să-mi răspundă, dacă îl sunați dumneavoastră, s-ar putea să nu vă răspundă”. Relația cu Ecclestone, descrisă de Kolles reporterilor ProSport
Într-un sport în care proprietatea intelectuală valorează zeci de milioane de euro, implicare lui Kolles la o echipă – viitoare rivală Forza Rossa pentru punctele și zecile de milioane oferite de FIA – este inacceptabilă. Știa pe de de rost tot proiectul lui Bazac, putea oricând să-i folosească secretele la Caterham. Cum s-a protejat Forza Rossa față de o asemenea variantă? Oamenii de comunicare dau din umeri. Cu toate acestea, holdingul cipriot al lui Ion Bazac îl amenință cu judecata pe Constantin Cojocar, omul lui Kolles care a rupt tăcerea în privința legăturii Forza Rossa – Caterham, nicidecum pe cel care, teoretic, s-a aflat într-un conflict clar de interese. Asta dacă nu cumva interesele erau comune.
ProSport adresează public o întrebare grupului Forza Rossa: de ce nu l-a acționat în judecată pe Colin Kolles pentru implicarea la un proiect rival în perioada în care lucra pentru prima echipă românească de Formula 1?
Pentru a înțelege lipsa de reacție a Forza Rossa, trebuie să căutăm mai departe. Cine era consorțiul arabo-elvețian consiliat de Kolles? De la momentul în care BBC a anunțat știrea pe 2 iulie și până în 22 octombrie 2014, adică 3 luni și jumătate, nimeni din presa britanică nu a reușit să afle și să publice numele companiei. Primul care l-a aflat a fost renumitul jurnalist de Formula 1 Joe Saward, fost director la fabrica de mașini sport Caterham, care a pomenit numele Engavest SA într-un articol din 22 octombrie în care anunța în premieră un conflict între tabăra lui Kolles și Tony Fernandes, omul de afaceri malaezian care vânduse Caterham consorțiului misterios consiliat de Kolles. Kolles îl acuza pe Fernandes că nu a predat acțiunile, Fernandes îl acuza pe Kolles că nu a plătit.
Joe Saward este primul jurnalist care a scris și despre susținerea proiectului Forza Rossa de către Victor Ponta. Pe 28 februarie 2014, Saward a anunțat că ministrul de atunci al Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, a condus o delegație la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva, pentru a discuta despre proiectul Forza Rossa
Două întrebări:
Kolles nu a putut anunța numele Engavest pentru că pe 2 iulie firma se numea de fapt Dragon Global Entertainment. Pe 29 iunie, Kolles și Fernandes au bătut palma, a doua zi firma își schimba obiectul de activitate, care până atunci fusese „producția și impresariatul în domeniul muzical”. Abia pe 11 iulie, la 9 zile după cumpărarea Caterham, firma Dragon Global Entertainment devenea Engavest SA printr-o simplă modificare în registrul firmelor elvețiene. Era un „consorțiu” de apartament din orășelul Baar, condusă de un avocat paravan care masca acționariatul „arabo-elvețian”. Caterham a fost cumpărat de un „consorțiu” condus la vedere dintr-o firmă de apartament
Cine erau noii mari investitori din Formula 1 care țineau să nu-și divulge identitatea? Colin Kolles susține: „Acționarii sunt arabi și elvețieni. Cu nicio legătură cu România. Nici în 3 sau în 5 sau în 10 generații”. Ce au cumpărat ei? Două firme, 1 Malaysian Racing Team (firma mamă, deținătoarea licenței Caterham) și Caterham Sports Limited (firma care asigura funcționarea Caterham prin fabrica de la Langley). Ce a urmat? Citiți cu atenție șirul evenimentelor de mai jos:
Colin Kolles m-a luat în Austria în noiembrie și mi-a spus așa: Constantin Cojocar, director patron Caterham
Mai are cineva vreo îndoială despre planul lui Kolles de a masca adevărata identitate a cumpărătorilor Caterham? Intrarea Forza Rossa pe scheletul Caterham ar fi adus numai beneficii. Firma lui Kolles nu putea produce monoposturi, Caterham le avea. Caterham are o fabrică și, cel mai important, are încă licență de participare în Formula 1, chiar dacă nu s-a înscris în 2015. Intrată prin Caterham, Forza Rossa ar fi scutit și garanția de performanță de 20 de milioane de euro cerută de FIA, o mică afacere în sine.
Rolul lui Colin Kolles, de fapt adaptarea sa după fiecare articol apărut în România, reprezintă a doua mare gafă comisă de oamenii de comunicare de la Forza Rossa. Kolles era în iunie numit directorul echipei, apoi în comunicatul din 30 octombrie, Forza Rossa anunța: „„Pentru moment nu există niciun angajament oficial între domnul Colin Kolles și Forza Rossa Formula 1 Team”. Bazac se distanța de Colin Kolles. Scrisoare de intenție în care Bazac anunță un „joint venture” cu Colin Kolles
Pe 26 noiembrie 2014, la aproape o lună după această declarație scrisă, Forza Rossa încerca să justifice cea de-a treia greșeală de comunicare (vezi Eroarea 3), oferind o copie după scrisoarea de intenție din 23 decembrie 2013. În act, Bazac scria clar că echipa Forza Rossa este un „joint venture”, adică o asociere prin participațiune, între Ion Bazac și Colin Kolles. Cei doi aveau déjà „o înțelegere” și un „cadru”, potrivit cărora firma lui Kolles, Kodewa Gmbh, urma să asigure funcționarea tehnică a echipei de Formula 1. Până la urmă, Kolles era mai mult decât un viitor director la Forza Rossa. Era asociat.
În fine, joi, 12 martie 2015, Forza Rossa a admis că „Dl. Colin Kolles a fost implicat în mod activ în proiectul Forza Rossa F1, asumându-și rolul de team manager în cadrul viitoarei echipe. Angajamentul de a participa activ presupunea inclusiv contribuția unei echipe de specialiști și a unor resurse materiale specifice unei participări în cadrul campionatelor de Formula 1”.
Dacă domnul Bazac ar fi fost interesat să cumpere Caterham ar fi făcut-o. Eu m-am oferit să discut cu investitorii de la Engavest, dacă au interes să cumpere de la ei. Răspunsul a fost nu, voia o echipă românească Colin Kolles
Eroarea 3: dosarul de aplicație călătorește în viitor
„România ar fi profitat ca imagine. Chiar dacă ar plăti statul român, lucru care este complet nerealist, 100 de milioane pe an, ce ar fi rezultat ar fi fost de mai multe ori valoarea asta” Colin Kolles, decembrie 2014
Pe 28 februarie 2014, Joe Saward, jurnalistul cu surse excelente, a scris că Nicolae Bănicioiu, pe atunci ministrul Tineretului și Sportului, a condus o delegație la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva. Sursele ProSport susțin că, tot atunci, Bănicioiu a depus dosarul complet de aplicație al Forza Rossa, lucru negat vehement de compania lui Bazac.
„Dosarul de aplicație a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013, sub semnătura exclusivă a domnului dr. Ion Bazac, președinte al Grupului Forza Rossa. Fiind vorba despre un proiect de relevanță și importanță națională, acesta a primit încurajarea și susținerea simbolică din partea mai multor persoane, susținere uzuală, pur formală, declarativă și neangajantă”, se scrie în comunicatul Forza Rossa din 12 martie.
Neadevărat! Reporterii ProSport au văzut dosarul de aplicație, prins cu șină, cu o coperta, alb cu roșu, pe care scrie mare FRR F1 Team și cu cealaltă neagră. Între coperte, la pagina 14 și 15, se află actul în română și engleză semnat de Victor Ponta, cu numărul de înregistrare 5/587 din, atenție!, 5 februarie 2014. Așadar, dacă Bazac spune că a depus dosarul pe 23 decembrie 2013, înseamnă că actul lui Ponta a călătorit înapoi în timp o lună și jumătate și s-a atașat singur la dosar.
Coperțile dosarului de aplicație Forza Rossa România F1 Team (FRR). În interior, se află actele semnate de Ponta și Bănicioiu
Nu știu despre ce vorbiți. Eu știu dosarul și domnul Ponta nu a semnat nimic. Să vă spun drept, nu am vorbit în viața mea cu domnul Ponta. Nu am telefonat în viața mea și nu l-am văzut în viața mea Colin Kolles, decembrie 2014
Scrisoare despre care Colin Kolles spune că nu are habar. De fapt, în 25 noiembrie, ea nu exista nici pentru Victor Ponta. A fost descoperită de premier după ce ProSport a publicat-o
Sau, varianta a doua, a fost dus de ministrul Bănicioiu la sediul FIA, în preajma datei de 21 februarie 2014, atunci când a condus o „delegație”, lucru consemnat și de Joe Saward. De fapt, nu de ministrul, ci de turistul Bănicioiu, pentru că actualul ministru al Sănătății spune că a călătorit în Elveția pe banii lui. Bănicioiu și Geoană pe vremea când primul era președintele Tineretului Social Democrat, ial al doilea șeful PSD
Varianta lui Bănicioiu alimentează și mai tare speculațiile. Ministrul-turist a negat întâi că a fost la Vaillery, lângă Geneva, sediul tehnic al FIA, apoi a revenit când a aflat că partenerul lui Bazac, Kolles, a declarat că l-a întâlnit acolo. „Da, m-am văzut cu domnul Kolles la FIA”. Apoi, Bănicioiu spune că a mers pe banii lui să discute despre conflictul dintre Automobil Club Român și Federația Română de Automobilism Sportiv (FRAS), însă fostul președinte FRAS, Ovidiu Mazilu, declară că habar nu avea de această vizită. „M-au întrebat și despre Forza Rossa”, a admis Bănicioiu, al cărui nume apare în dosar, cu semnătura și antetul Ministerului Tineretului și Sportului.
Ce au de ascuns politicienii Ponta și Bănicioiu, foștii colegi de partid ai lui Ion Bazac? De ce se încurcă în explicații oamenii de comunicare de la Forza Rossa, supravegheați de Bazac?
Pe 23 decembrie 2013, în scrisoarea de intenție trimisă la FIA, Ion Bazac scria:
„Forza Rossa Holding este condusă și patronată de Ion Bazac, un director și afacerist de cea mai înaltă reputație precum și fost Secretar de Stat și ministru al Sănătății în Guvernul României, care a acceptat sarcina de a promova România pe plan mondial prin proiecte de cea mai înaltă ținută, care aduc beneficii imense de imagine. Pentru a atinge scopul suprem de a prezenta România și capacitățile sale pe plan mondial, doctorul Bazac a ales prestigioasa scenă a Formulei 1 și a activat o rețea în jurul acestui proiect”
Exact în prima frază a scrisorii, Ion Bazac îl informa pe șeful FIA, Jean Todt, că „Forza Rossa Holding este o binecunoscută companie românească”, deși holdingul este înregistrat în Nicosia, Cipru. Apoi, în citatul de mai sus, după ce enunță fostele sale funcții publice, Bazac susține că a acceptat o sarcină care pare chiar mai importantă decât profitul din acest „proiect 100% privat”: promovarea României pe plan internațional. Cine i-a dat această sarcină? Cine face parte din „rețeaua” activată de patriotul Bazac? Ponta, Bănicioiu, ministrul care merge la Geneva să discute pe banii lui, Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Geoană, toți foști colegi sau prieteni actuali ai lui Bazac care au semnat documente de susținere pentru acest proiect?
2005: secretarul de stat din ministerul Sănătății, Ion Bazac, după o audiere la PNA într-o afacere cu aparate de purificarea aerului în spitale Geoană și Bazac, doi foști PSD-iști, prieteni legați și de afaceri iar, mai nou, de pasiunea pentru Formula 1
Cine poate fi acuzat dacă înțelege din vorbele lui Bazac că statul român este de fapt în spatele acestui proiect care ar fi înghițit anual minimum 60-70 de milioane de euro? Constantin Cojocar, omul de încredere al partenerului lui Bazac, a spus-o clar: „Tot ce s-a făcut la Caterham s-a făcut pentru Forza Rossa. Ponta e băgat, Bănicioiu, Bazac, sunt mulți în spate. Colin (n.red. – Kolles) mi-a spus că sunt 50 de milioane de euro trimiși din România într-un cont bancar din Elveția„.
Cine a trimis acești bani? ProSport a solicitat DNA un punct de vedere în cazul Forza Rossa și așteaptă un răspuns oficial.
PS – În loc de încheiere, o informație publicată de BBC ieri, 15 martie. „Colin Kolles dă târcoale la Sauber”. Spre deosebire de Caterham, ultima echipă la care Kolles a fost implicat, team-ul milionarului elvețian Peter Sauber a luat startul în sezonul 2015 de Formula 1 și a obținut 14 puncte în Marele Premiu al Australiei. Felip Nasr a terminat cursa pe locul 5, iar Marcus Ericsson pe 8. Echipa e motorizată de Ferrari.
Ion Bazac este importator offcial Ferrari în România prin firma Forza Rossa SRL, membră a Forza Rossa Holding.
Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul investigației Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER