Undeva prin preajma vestiarelor, o mână de puști care nu păreau să sară de 20 de ani își cerea banii pe biletele la meciul cu Rapid. N-am plătit ca să ne arate Costea degetul mijlociu, protesta unul mai colțos din pâlcul alb-albastru. Afrontul jucătorului, amendat, să vezi și să nu crezi, chiar de Trică, pusese pe fugă plăcerea de a fi gustat din mierea unuia dintre cele mai spectaculoase meciuri ale sezonului. Tocmai pe această ceată a lui Pițigoi patronul Adrian Mititelu era cătrănit peste măsură.
Mereu un butoi de pulbere gata să explodeze, răspândit în felurite conflicte fără cap și fără coadă, de-ai zice uneori că se bagă prea mult în seamă, Mititelu a sfârșit prin a încurca țintele. Dacă îl mânca într-adevăr pielea și simțea nevoia să se mai răcorească puțin, logic era să se burzuluiască la cele aproape 20 de mii de locuri goale de la partida cu Rapid. Probabil fără precedent în istoria suculentă a întâlnirilor directe. Mititelu clocotește de furie, se simte vânat, nu lasă însă impresia că inventează adversități. Când cu primăria, când cu alte tabere, ceea ce în Craiova clanurilor n-ar fi tocmai o surpriză.
Nimeni nu stă însă cu mitraliera la brâu la colțul străzii vizavi de stadion pregătit să alunge suporterii. Dezgustul acestora n-are legătură nici cu primăria, nici cu adversarii locali, nici cu Mititelu, sau dacă are atunci are cu toate la un loc. Mititelu a preferat însă să fie o replică oltenească a zăhăitului de cap Becali.
P.S. Fără legătură cu subiectul. Să vă fie rușine, domnule Dragomir! Ați făcut slugi milioane de români care nu au leafa de 15 000 de euro pe lună. Gândirea adâncă a unui fost parlamentar.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER