Aflat în plin scandal cu fosta soție, Claudiu Răducanu a avut puterea să discute despre ceea ce l-a făcut celebru: fotbalul. Și a ținut să demonteze folclorul ce l-a însoțit mai mereu în carieră. Cu mențiunea că discuția de mai jos a avut loc acum aproape o lună, cu ocazia meciului Barcelona – Șahtior (5-1), cele scrise rămân parte dintr-o poveste de viață ce ne-ar putea servi ca lecție pentru fiecare dintre noi. La 34 de ani, Claudiu Răducanu e în continuare un personaj pentru fotbalul nostru. Evident, nu neapărat pozitiv, nu neapărat ca un model de urmat, dar personaj. Cel puțin până la întâlnirea de la Barcelona, asta era și părerea reporterului. Citind tot timpul despre „isprăvile” lui Claudiu, zis și „Blocnotes”, așteptările erau pe undeva pe la mijloc, între curiozitate și perplexitate sau, mai degrabă, stare de expectativă. Concluzia?
Rezultatul? Ca un meci întors în minutul 90 după 0-3 la pauză. Pentru Claudiu, normal. Cei câțiva pași făcuți împreună pe Rambla, locul cel mai agitat de pe pământ, cum îi place lui să-l numească, a fost un interval de timp suficient pentru alungarea prejudecăților. Senzația e mai degrabă de compasiune pentru un om care s-a dedicat la maximum meseriei care i-a plăcut, fotbalul, dar care a primit o palmă grea de la viață. Și peste care poate ar fi putut trece mai ușor dacă ar fi citit mai mult. Contracte, cărți, procure etc. Tremurul ușor al bărbiei trădează trăirea interioară atunci când vorbește despre Alice, soția pe care o acuză că i-a furat toți banii câștigați în carieră. În rest… mai bine să-i dăm cuvântul. -Care mai e viața lui Claudiu Răducanu? -Aceeași care a fost mereu… dacă te referi la viața profesională. Adică, în fotbal, lucrul care mi-a plăcut cel mai mult întotdeauna. -Unde mai joci? -La Gava, o echipă dintr-un orășel de lângă Barcelona. La 34 de ani e greu să mai prinzi loc la o echipă cu pretenții, dar nu mă plâng. Încerc să-mi refac viața, iar orice ban câștigat din fotbal e bine-venit. În plus, antrenez și o grupă de copii de la școala lui Stoicikov. -Cum ai ajuns tocmai la el? -M-a văzut la un eveniment, m-a recunoscut și m-a luat direct: „Ce mai faci?!”. Când am văzut că știe română, a căzut lumea pe mine… Am vorbit și am bătut palma să lucrez la el la școală. E bine ca bani… -De la echipa de club cât câștigi? -Păi… cam 3.000 de euro pe lună. Eu zic că nu e rău. În curând termin contractul cu ei și sper să prind o echipă prin Indonezia. -De ce tocmai acolo? -Păi trebuie să mai strâng și eu ceva bănuți înainte să mă las, nu?! Mai ales după ceea ce am pățit… -Explică în câteva cuvinte scandalul cu soția, te rog. -E simplu: eu am muncit pentru banii ăia, aproape două milioane de euro, am alergat, am jucat fotbal, dar ea se bucură de ei… -Cum așa? -Simplu, m-a păcălit. Mi-a folosit semnătura, mi-a falsificat-o și tot așa. Dar Dumnezeu nu doarme, iar eu am încredere în justiția din România. „Dacă mă trecea doamna clasa, înseamnă că era bine, nu?!” -Care e cel mai mare regret al vieții tale? -Faptul că am avut încredere în familie! Și că nu-l pot avea alături pe băiatul meu, Armin. -Ți-a moștenit talentul? -N-am apucat să-l văd pe teren, dar știu că s-a înscris la Școala de Fotbal „Gică Popescu”. Când am discutat ultima oară cu el, i-am spus că trebuie să se țină și de școală, dar și de fotbal. Așa e cel mai bine. -Apropo de școală. Hai să discutăm direct și despre porecla ta, „Blocnotes”. De unde a apărut? -Habar n-am, îți dau cuvântul meu de onoare. Au fost răutăți ale unora, sunt sigur. Cum să nu știu eu ce e un blocnotes? Sau canicula!?! -Dar cu notele la școală cum stăteai? -(se gândește un pic) Păi… dacă mă trecea clasa doamna învățătoare, era bine, nu?! Să știi că eu sunt Claudiu, nu „Blocnotes!” (râde) -Și totuși, de unde au apărut zvonurile cu „isprăvile” tale? -Ți-am spus, nu știu… Și nici nu vreau să mă gândesc. Eu oricum eram mai emotiv în fața camerelor de filmat, poate de aici… N-aveam cum să fac ce se zice despre mine, pentru că eu m-am descurcat în viață de mic, de puști… Dar vreau să precizez ceva: în niciun caz nu cred că toate astea mi se trag de la foștii mei colegi de la Steaua. Eram un grup mult prea unit atunci. „Cîrțu voia de mult la Steaua!” -Ce îți mai aduci aminte de perioada din Ghencea? -Oooo, vremuri frumoase, ce să mai… Nea Piți, un om deosebit, el m-a adus la Steaua. Am tot sperat să preia o echipă de afară ulterior, să mai lucrez cu dânsul, dar n-a fost să fie. Foștii colegi, senzaționali, atmosfera de pe stadion… -Gigi Becali? -Nea Gigi era altfel pe vremea aia… Nu prea se băga el la echipă, peste antrenor… -Știi că în Ghencea e antrenor Sorin Cîrțu acum? -Da, am citit pe net! Nea Sorin m-a antrenat la Extensiv, e un tehnician foarte bun. A fost o întreagă poveste cu transferul meu la Steaua… -Adică? -Păi, nu mai știu cu ce îl supărasem eu atunci, cred că întârziasem la antrenament, iar el s-a supărat foc pe mine. S-a jurat pe fetele lui că nu mă mai lasă la Steaua. Eu, încremenisem… Ulterior și-a călcat pe inimă și m-a lăsat. Acum a ajuns să antreneze el în Ghencea, știu că și-o dorea foarte mult de-atunci. A fost un mare admirator al Stelei întotdeauna.
Ultimul sezon, în Indonezia
După ce și-a reglat conturile cu ultima echipă la care a evoluat, CF Gava, Claudiu Răducanu speră să-și găsească liniștea în Indonezia, atacantul anunțând că după această aventură va părăsi cariera de jucător profesionist.
Momentan, până la transferul în depărtata Asie, fostul golgheter al Diviziei A se pregătește separat și în paralel antrenează o grupă de juniori la școala lui Hristo Stoicikov. „Deocamdată nu știu echipa, impresarul meu se ocupă de problemă. Vreau să mai evoluez un an-doi acolo, iar după aceea mă voi retrage. Va fi ultimul club din cariera mea de jucător profesionist, e timpul să mă reorintez către altceva, spre copii, spre exemplu”, s-a destăinuit Răducanu.
78 de goluri în 17 ani de carieră!
Începându-și cariera la Electroputere, în 1994, „Blocnotes” a cunoscut culmile gloriei în perioada în care a îmbrăcat tricoul roș-albastru, înscriind pentru Steaua 65 de goluri (din totalul de 78) în 117 partide, în toate competițiile. De altfel, formația din Ghencea reprezintă singurul reper important din cariera atacantului, perioada în care a îmbrăcat tricoul lui Espanyol Barcelona fiind prea scurtă. Iar acum, la 35 de ani, „Blocnotes” se pregătește de a treisprezecea echipă din carieră, dacă le punem la socoteală și pe amatoarele Poble Sec și Gava, din diviziile inferioare din Spania. Formație la care se va consemna și retragerea din prim-plan a unuia dintre cele mai amuzante figuri din fotbalul românesc.
Legat de problema cu fosta mea soție, nu mai spun decât că am încredere în justiție, care îmi va face dreptate Claudiu Răducanu Am văzut și eu ce s-a întâmplat în zonă, cu tsunamiul ăla, dar nu mi-e frică. Eu mă duc să joc fotbal Claudiu Răducanu Nu voi uita niciodată golul din meciul cu Liverpool, de pe vremea când jucam la Steaua Claudiu Răducanu La Arminia Bielefeld m-am simțit ca la Forban. Alergam acolo cât n-am făcut-o nici măcar cu nea Piți la Steaua Claudiu Răducanu Am văzut că a căzut aceeași peluză de la Villarreal, exact cum mi s-a întâmplat mie la primul gol pentru Espanyol. Ce-am simțit? Bine că n-am fost aproape de peluză atunci Claudiu Răducanu
PERLELE LUI RĂ‚DUCANU DE-A LUNGUL TIMPULUI
– Ar fi vrut să stea cu ea într-un apartament dintr-un blocnotes – Dorea să-și cumpere o mașină „tip iaht” pentru că este la modă – Întâlnindu-se cu Răducanu în Spania, Aliuță l-a întrebat dacă mai are ID-ul vechi de mess. «Nu îl mai am, l-am uitat la București!», a fost răpunsul incredibil al atacantului – Antrenorul Arminiei Bielefeld i-a spus să fie la autocar la 14:00 pentru a merge la meci. El a înțeles că trebuie să se ducă la masă la ora două și, când a ajuns în sala de mese, erau doar bucătăresele – „Vreau să mă scoateți de pe Google” – A vrut să bată canicula, din moment ce aceasta omora oameni – „Nu mi-am propus niciun gol. Niciodată nu am făcut asta. Cine este în fața porții, acela să înscrie” (când a semnat cu „U” Cluj) – A plâns în vestiar după ce Mirel Rădoi primise „roșu” într-un meci din campionat, și peste patru zile Steaua juca în Cupa UEFA. „Ce o să facem fără el, e suspendat”, ar fi spus jucătorul – Primele la Electroputere se dădeau în lei, însă din cauza faptului că nu mai avea bani schimbați, patronul l-a plătit pe Răducanu în mărci. „Dar eu sunt nemulțumit, ei au mai multe hârtii ca mine”, a fost reacția golgheterului – Aflat în Spania în timpul atentatelor de la Madrid, din 11 martie 2004, a crezut că la televizor rulează un film de acțiune
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER