Poveștile HORROR ale fotbalului!** Distrugători de fotbaliști

Numele Arezanov sau Taylor nu spun nimic în prezent. Fără ei și
fără momentele lor de nebunie, fotbalul ar fi avut o listă mai
lungă de mari jucători. Cazul Săndoi – Petrache nu este singurul
episod cu final trist rămas în memoria microbiștilor. De la Balaci
la Eduardo, ProSport vă
prezintă câteva dintre poveștile horror ale fotbalului, în urma
cărora fotbaliști până atunci anonimi au devenit cunoscuți.

Umbrele
lui Lăcătuș și Ganea

Marius Lăcătuș și Ionel Ganea nu pot intra în categoria
fotbaliștilor cunoscuți doar pentru momentele de duritate extremă,
întrucât în dreptul celor doi stau numeroase trofee câștigate. Cu
toate astea, cei doi au câteva pete destul de mari pe CV-uri.
„Fiara” va rămâne mereu cu amintirea faultului criminal asupra lui
Vasile Ardeleanu, în urma căruia fotbalistul lui FCM Bacău s-a
retras din fotbal, iar Ganea are pe conștiință faptul că, din cauza
sa, scoțianul John Kenedy a pus ghetele în cui la doar 26 de
ani.

Taylor și
horror-ul din minutul 3

Accidentarea lui Eduardo da Silva este cea mai recentă și,
totodată, una dintre cele mai cunoscute scene de groază văzute pe
un teren de fotbal. În 2008, croatul de origine braziliană era una
dintre speranțele lui Arsenal, însă cariera sa a luat o întorsătură
nefericită într-un banal meci de campionat cu Birmingham. Martin
Taylor a avut atunci o intrare criminală asupra atacantului de 28
de ani, iar verdictul a fost unul necruțător: triplă fractură și
dislocarea gleznei stângi. Imaginile au fost atât de șocante, încât
Sky Sports, televiziunea care transmitea meciul, a decis să nu
arate reluările acelei faze. După aproape un an, Eduardo a revenit
pe teren, însă nu a reușit să repete evoluțiile anterioare
groaznicei accidentări și a fost vândut în 2010 în Ucraina, la
Șahtior Donețk. În prezent, Martin Taylor evoluează în liga secundă
din Anglia, la Watford, semnând cu această echipă din postura de
jucător liber de contract.

Arezanov,
omul care și-a distrus idolul

Toate căutările de pe internet legate de numele lui Grigore
Arezanov se leagă, automat, de cel al lui Ilie Balaci. Mai exact,
de întâmplarea petrecută pe 21 februarie 1984, atunci când un
tackling imprudent a pus punct carierei celui care putea să devină
cel mai mare fotbalist român. Accidentarea din meciul cu Baia Mare
l-a ținut pe Balaci departe de gazon timp de un an, iar de la
revenire a mai jucat doar 67 de meciuri în cinci sezoane. Dacă
povestea „Minunii blonde” e una cunoscută, continuarea carierei lui
Arezanov a rămas un mister. Fundașul a continuat după incidentul
din ’84 să joace la nivelul ligilor inferioare câțiva ani, ca
ulterior să plece în Ungaria, acolo unde a evoluat pentru câteva
formații de amatori. În prezent, „călăul lui Balaci” lucrează în
Italia la cules de struguri: „Nu câștig extraordinar, dar,
oricum, e mai bine decât în România”, spunea fostul
fotbalist într-un interviu acordat pentru Jurnalul Național în urmă
cu aproape un an, în care vorbea și despre episodul care i-a adus
notorietate în România: „N-a fost un fault intenționat,
Balaci era idolul meu la acea vreme”.

Killer-ul basc al lui Maradona și
Schuster

Andoni Goikotxea a îmbrăcat tricoul naționalei Spaniei de 39 de
ori, dar în memoria colectivă a rămas din cauza unor momente mai
puțin plăcute. Pe 24 septembrie 1983, fundașul care și-a petrecut
aproape toată cariera la Athletic Bilbao l-a accidentat grav pe
Diego Armando Maradona, punându‑i argentinianului cariera în
pericol. Ce n-a putut cu „El Pibe d’Oro” a reușit cu Bernd
Schuster, celebrul mijlocaș al Barcelonei și al lui Real Madrid,
căruia, practic, i-a pus capăt carierei după ce l-a accidentat grav
la genunchi. Germanul a mai jucat doar câțiva ani la nivel înalt,
dar n-a reușit să revină niciodată la nivelul pe care îl avea
înaintea accidentării. După retragerea din fotbal, în 1996,
Goikotxea s-a apucat de antrenorat, iar în prezent pregătește
formația AD Ceuta din Segunda Division. Tehnicianul de 54 de ani a
mai trecut pe la Salamanca, Numancia, Compostela, Racing Santander,
Rayo Vallecano și Hercules.

Articol publicat de Costin
Negraru