Președintele CIO, Jacques Rogge (68 de ani), a încheiat ieri o vizită-fulger, de 30 de ore, în România. A primit titlul de doctor Honoris Causa la Oradea, s-a întâlnit cu Traian Băsescu și a pășit cu o vestă reflectorizantă în șantierul Casei Olimpice din București. ProSport a fost pas cu pas alături de Rogge în prima zi.
E marți după-amiaza și, dintr-o cursă de linie, Jacques Rogge descinde în România crizelor de tot felul. Cu soția sa, cu șefa de cabinet și cu trei bagaje de mână. Agonia mioritică se citește încă de pe cele trei plasme ale „prezidențialului” din Otopeni și doar sportul mai e înnobilat printr-o astfel de intrare în scenă. „Băsescu și scandalul pensiilor” titrează „burta” Realității TV, „Tatăl sărăciei, la raport” – notează și Antena 3, în timp ce pe PRO TV rulează „Cadillacul roz”. Cu Clint Eastwood, actorul.
Contele chirurg ortoped
Un american doar puțin mai încruntat decât persoana care intră alături de Octavian Morariu și Ioan Dobrescu, căci altÂfel ai spune că are un geamăn născut în Gent. Contele belgian Jacques Rogge, chirurgul ortoped, fostul jucător din naționala de rugby a Belgiei, sportivul participant la JO în proba de yachting. Și descrierea trecutului somității internaționale ar putea continua. Nu-i timp însă, căci ATR-ul 72 cu destinația Oradea abia așteaptă să ia norii în piept. Rogge nu se atinge nici de regina apelor minerale Borsec, nici de Tymbark, sucul de fructe, și nici de bagaje. Sunt în grija ofițerilor SPP. Șase la număr! Sau atât identific eu. Trei rămân în București, trei ne însoțesc. E doar protocol de șef de stat, nu? A stat în avion pe locul lui Răzvan
Și Rogge îl merită poate mult mai mult decât alți mulți președinți de țară. E un tip greu nu numai în sport. Și în medicină, și în învățământ, și lista poate continua. O simte și aeronava Turbo de 68 de locuri, supusă în aer unor șocuri inerente oricărui avion de mici dimensiuni. E aceeași care i-a transportat pe fotbaliștii tricolori la Piatra-Neamț. În primul rând, Rogge stă picior peste picior la Business Class (pe locul lui Lucescu jr), refuză diplomat brânza cu mucegai și discută cu Morariu. Bâjbâim astfel și răspunsul la întrebarea cum de ne calcă pragul Rogge. „În primul rând, îi place că olimpismul românesc se dezvoltă în fiecare zi. El simte asta. În al doilea rând, are o mie de subiecte de dezbătut cu Octavian Morariu. E o persoană cu care are ce vorbi. Și, ca să glumim puțin, vorbește multe limbi, la fel ca el. Credeți că nu sunt atâtea țări care-l invită să-i acorde nu știu câte decorații și pe care le refuză?”, ne explică o persoană din COSR.
Kimono de la Marius Vizer
În doar 59 de minute, poarta navei se deschide într-un tunel uman realizat de micii judoka orădeni din fruntea cărora Marius Vizer îi oferă lui Rogge un kimono simbolic. Sugestive sunt și numerele limuzinelor care ne așteaptă. Codate cu W sau cu X, mașinile din coloana SPP-ului ne conduc în cinci minute la Universitate, în aula căreia urmașul lui Samaranch primește titlul de Doctor Honoris Causa. Un altul dintr-o colecție impresionantă!
Va avea românia membru în CIO? Cu ce rămânem noi? Eu cu șansa unui interviu „face to face” pe drumul de întoarcere, voi sau noi, iubitorii sportului, cu speranța că, poate, într-un viitor apropiat, un român va deveni membru al CIO. Bibescu (1899 – 1901), Plagino (1908-1949) și Siperco (1955-1998) sunt singurii care au pătruns în familie. Nadia sau Țiriac au eșuat. Cine știe… Prietenul Rogge are ochi și pentru noi. A fost și una dintre rugămințile lui Traian Băsescu la întâlnirea de ieri. „Mă tem de terorism”
Pe drumul de întoarcere de la Oradea la București, imediat după ce comandantul aeronavei rostește clișeul cu „prepare for landing…”, ProSport îl abordează pe șeful CIO, chirurgul ortoped Jacques Rogge, cu chestiuni mai noi sau mai vechi. Tocmai a „coborât” de la business-class mai spre centrul avionului omul din fruntea comisiei care a luat decizia de a o suspenda pe Andreea Răducan, acum zece ani, la Sydney. Mister president, cum de vă faceți mereu timp să vizitați România? Am o legătură specială cu țara voastră de pe vremea regretatei Lia Manoliu, eram foarte buni prieteni și am venit de multe ori… Apoi, am dezvoltat o relație de amiciție cu John Țiriac, iar acum Octavian Morariu e un om cu care am multe în comun. Pot vorbi de la rugby la… orice. E un team-leader experimentat.
Apropo de Țiriac, cum comentați acea „lege Țiriac”? De curând a fost anulată în România… Și Marea Britanie deține o lege asemănătoare. Dacă organismul olimpic al unei țări vine cu propuneri concrete, corecte și adoptă o astfel de decizie, noi o respectăm. „Cazul Răducan, ceva dureros pentru mine”
În urmă cu ceva timp, v-ați reîntâlnit cu Andreea Răducan. Ea ne spunea că v-ați pus mâinile în cap când ați văzut‑o. Da, discuția a fost OK, am un mare respect pentru ea. Atunci, am luat o decizie foarte grea, a fost una dintre cele mai dureroase decizii din cariera mea olimpică, să văd cum unei tinere de doar 16 ani i se ia medalia, deși nu a intenționat să se dopeze. Nu am avut ce face! Chiar dacă acea pastilă i-a fost administrată de doctor, substanța a fost găsită în corpul ei. Dar pentru că nu era vinovată total, i-am permis să concureze în continuare.
Și ea nu vă poartă pică. Uneori, trebuie să iei decizii foarte grele. Lumea trebuie să înțeleagă că nu e vorba doar de niște iscălituri reci pe o bucată de hârtie. Aceste decizii sunt luate pentru binele omenirii, pentru binele sportivilor.
Au mai rămas mai puțin de doi ani până la Londra. Nu vă temeți de posibilele acte de terorism? Ba da, și din această cauză cel mai mult contează pentru noi securitatea. Uitați ce se întâmplă prin Pakistan. E prima cerință pe care vrem să o asigurăm și depunem maximum de efort pentru această cauză. E ceva ce repetăm și tot repetăm, să ne iasă cât mai bine. Și la Rio, și la Londra, și la Beijing…
„Dacă Oprescu vrea să organizeze J, e îmbucurător pentru CIO”
Ediția din China a fost cea mai importantă? Nu putem face o comparație. A fost clar cea mai fastuoasă. Din punctul meu de vedere, cea mai importantă a fost prima ediție!
O ediție ar vrea să organizeze și Bucureștiul, așa a sunat declarația primarului Sorin Oprescu. O afirmație serioasă ce a stârnit numai zâmbete în România. Nu știu exact ce infrastructură posedă Bucureștiul, deci e puțin dificil să comentez declarația lui. Știu că aveți un stadion mare, dar faptul că un primar ia în calcul o organizare a unei ediții e un lucru îmbucurător pentru CIO. Eu îi urez succes și, dacă va fi vreodată ceva plauzibil, vom analiza. Oricum, mă voi mai întoarce la prietenul Morariu.
M-am întâlnit cu Jacques Rogge când a fost în România data trecută, și-a pus mâinile în cap când m-a văzut. Nu am purtat ranchiună nimănui pentru ce s-a întâmplat acolo, nu am căutat să aflu vinovații Andreea Răducan
Constantina Diță și Alina Dumitru sunt două mari sportive, iar prin medaliile de aur din Beijing au primit respectul întregii lumi
Jacques Rogge, președinte CIO
Richie McCaw, de la Noua Zeelandă, e acum rugbistul meu preferat. E un veritabil număr șapte, ca Octavian Morariu și ca mine Jacques Rogge, președinte CIO Țin cu Manchester United pentru Wayne Rooney, iar cu Barcelona pentru Messi. Sunt fabuloși! Din Belgia, preferatul meu rămâne Enzo Scifo Jacques Rogge, președinte CIO
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER