Pariul familiei Ceaușescu

Despre Nicușor Ceaușescu, cel sub aripa căruia s-a aflat mult
timp echipa, jucătorii Sportului spun că nu se băga la aranjamente,
la jocuri de culise. El le aranja turneele peste hotare, asta da.
În atâția ani, o singură dată a venit la vestiare înaintea
meciului. Se întâmpla pe Ghencea, în toamna lui 1978, când în etapa
a 8-a s-a jucat Steaua – Sportul. Înaintea meciului, conducătorii
Stelei încercaseră să pună presiune pe adversari, cerându-le să
cedeze jocul pentru că în tribune urma să apară însuși Nicolae
Ceaușescu, cunoscut pentru simpatia sa față de Steaua. Până la
urmă, dictatorul n-a mai apărut, dar asta este o altă
poveste.

Ei bine, înaintea meciului, Nicușor a venit la cabine și le-a
transmis jucătorilor: „Am pus pariu cu taică-meu că batem
azi. El a spus că bate Steaua. Dacă o să câștigați, după meci, la
vestiare, o să aveți o surpriză mai mult decât plăcută”.
Sportul a câștigat cu 1-0, iar la final, când fotbaliștii din Regie
au ieșit de la dușuri, pe locul fiecăruia era câte un plic bine
garnisit cu hârtii albastre de 100 de lei și, în plus, echipa a
primit o sticlă de whisky de 10 litri, adusă pe un afet de
tun!

Rontea
îi alerga cu ghiulul pe teren
Etapa a 32-a a campionatului 1976-1977 a fost decisivă în ceea ce
privește retrogradarea Rapidului, care avea să stea apoi șase ani
în Divizia B. În acea rundă s-a jucat pe Stadionul Republicii
meciul Sportul Studențesc – Rapid, iar giuleștenilor le trebuia
neapărat un succes. A existat și o discuție legată de niște bani,
dar cei de la Sportul nici n-au vrut să audă. În repriza a doua, la
scorul de 1-1, atacantul rapidist Ilie Rontea și-a scos ghiulul de
pe deget și a alergat cu el pe la toți apărătorii Sportului:
„Luați-l, mă! Dacă nu vă dăm banii după meci, nu mi-l mai
dați înapoi!”. Degeaba. S-a terminat 1-1, iar după meci
„studenții” au părăsit arena culcați pe burtă în autocar, pentru a
scăpa de furia suporterilor rapidiști.

Licitație
Au retrogradat Târgoviștea, au salvat
Râmnicu-Vâlcea
Chimia Râmnicu Vâlcea îi cam avea mereu de clienți pe cei de la
Sportul, asta și pentru că la Vâlcea erau bani mulți. În sezonul
1979-1980 se poate chiar spune că „studenții” au decis una dintre
retrogradate după ce au terminat la egalitate, la Târgoviște, 1-1
cu CS, care se lupta să scape, și au pierdut la Vâlcea în runda
următoare, cu 2-1. La pauză era 1-0 pentru Sportul, dar repriza a
doua a adus parcă o altă echipă bucureșteană pe teren. Sportul n-a
mai jucat nimic, iar gazdele au întors „spectaculos” scorul. După
un timp s-a auzit că patru jucători de la Sportul – numele grele
ale echipei – au luat atunci câte 40.000 de lei de om. Victoria
aceea din etapa a 29-a a fost decisivă în ceea ce privește salvarea
oltenilor de la retrogradare.

Cu
Dinamo
Arbitrul Bentu către „studenți”: „Astăzi nu e ziua
voastră!”
Meciurile cu Dinamo erau întotdeauna cu probleme pentru „studenți”,
pentru că în afara faptului că aveau echipă, roș-albii umblau și cu
„mijloace specifice” pentru a-și îndeplini obiectivul. În etapa a
19-a a sezonului 1972-1973, pe 8 aprilie, Aurică Bentu era arbitru
la Dinamo – Sportul, iar în momentul în care s-a intersectat cu
jucătorii „studenților”, înaintea meciului, la centrul terenului,
le-a transmis acestora pe un ton care nu lăsa loc la discuții:
„Astăzi nu e ziua voastră!”. Mircea Sandu a fost
cel mai supărat. „Ei, mai vedem noi dacă e sau nu ziua
noastră!”. În ciuda arbitrajului rău-voitor, meciul s-a
terminat 3-3, iar la final Bentu le-a șuierat printre dinți
„studenților”: „Astăzi m-ați nenorocit, mi-ați distrus
viitorul!”.

Articol de Ioan VIOREL