Majoretele?** Sportive, nu animatoare! De ce refuză să ofere reprezentații la fotbal

Acest fenomen este încă la început în România, față de țările cu tradiție în acest sport, precum cele din vestul Europei sau SUA. Cei angrenați în această activitate de masă își doresc ca majoretele să nu mai fie considerate animatoare, ci să fie recunoscute ca sportive. Totuși, cluburile de majorete ar accepta să ofere reprezentații la alte evenimente sportive, fotbalul neintrând însă în planul lor din cauza stadioanelor prea mari, dar și a concepțiilor spectatorilor și conducătorilor.

Teodora Lăzuran, președintele Asociației Naționale de Majorete, povestește de ce „majoretele” și fotbalul nu ajung la un numitor comun. „Depinde de fiecare antrenor care pregătește majorete dacă vrea să iasă pe un teren de fotbal, unde lumea mănâncă semințe și înjură. Au mai fost cluburi de fotbal care ne-au solicitat, ca Steaua. Dar pentru că suntem luate ca animatoare, deplasarea și toate costurile li s-au părut prea mari. Au invitat manechine, până la urmă. Noi lucrăm încă la mentalitate. Lumea percepe majoretele ca pe niște animatoare. E ceva de entertainment pentru ei. Între a scutura pompoanele și a fi majoretă este o diferență foarte mare”, a explicat ea.

Majoretele fac însă spectacol la alte sporturi din România, cum ar fi în baschet și polo. De curând, au avut un acord pentru Campionatul European de Baschet junioare desfășurat la Oradea, iar naționala de polo a României va fi susținută de aceleași majorete.

Autofinanțare pentru moment în țară

Recunoscută de NBTA-Europe, federația internațională de profil, asociația română este însă departe de alte țări ca număr de majorete. „Noi suntem la început. Ei au o vechime la competițiile internaționale de 25 de ani, noi am ieșit afară de vreo doi ani. Sunt țări foarte dezvoltate, ca Franța, Italia, Polonia, Croația, Ungaria. În străinătate e un cult, nu ne putem compara cu ei. În Ungaria, în orice moment treci pe stradă vezi o fetiță cu un baston în mână. Tot ce se întâmplă e impresionat. Sunt mii de concurenți. Spectatorii se luptă să-și ocupe un loc în sală pentru a face galerie. Olandezii vin ca la fotbal, cu trei-patru autocare, mascați, fardați, e o atmosferă incendiară”, a mai spus Teodora Lăzuran.
În 2008, Agenția Națională pentru Sport și Tineret a recunoscut activitatea de majoretă ca pe o ramură sportivă. Este primul pas în crearea unei federații naționale, fapt care ar conduce și la obținerea de fonduri din partea statului. În prezent, cluburile, sportivii, antrenorii și arbitrii se autofinanțează.

Majorete puține, dar bune

În România sunt organizate competiții pentru majorete în fiecare an, la ultimul Campionat Național fiind prezente 790 de majorete legitimate. Chiar dacă sunt puține practicante în România, majoretele noastre au reușit rezultate internaționale care au atras atenția specialiștilor. În 2006, clubul Ars Nova a ocupat locul cinci la Campionatul Mondial de la Eindhoven, Olanda. Explicația a fost dată de pregătirea gimnică a românilor și mai puțin de priceperea mânuirii bastonului.

De altfel, din rândul fetelor care au început ca majorete, multe au fost selecționate pentru gimnastica ritmică. La competițiile de profil sunt prezenți în tribune tehnicieni din gimnastică ritmică și artistică tocmai pentru a selecționa posibile talente. „Pentru mulți copii, activitatea de majoretă este o rampă de lansare în sportul de performanță”, mărturisește președintele Asociației Române.

Olimpiada Școlară a Majoretelor, la prima ediție

Anul acesta a avut loc, pentru prima dată, Olimpiada Școlară a Majoretelor. După acordul din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, unul greu de obținut în șase luni, pentru că, așa cum explică Lăzuran, „la fiecare virgulă s-a întors contractul, care a trecut prin toate birourile posibile”, organizatorii speră ca evenimentul să devină o tradiție. Competiția a fost împărțită în patru concursuri zonale, pentru ca la Campionatul Național de la Oradea să participe cele mai bune școli. „Acum este sport de masă și îl recomand din toată inima. Pe lângă calitățile fizice pe care le dezvoltă, lucrează și pentru estetică. Fetelor de azi le lipsește acest lucru, pentru că nimeni nu-și mai dă copilul spre sport. Se lucrează la finețe, la grație, se face mult balet când practici acest sport. Îmi doresc ca anul viitor să fie mai ușor și cu Olimpiadă Școlară. Vreau ca lumea să înțeleagă că sportul, ca și mâncatul, face parte din viața noastră”, este îndemnul Teodorei Lăzuran pentru părinții copiilor din România.

Majoreta, mai mult decât o fată legată de o fanfară militară

Dicționarul explicativ al limbii române explică „majoreta” ca fiind o „tânără fată în uniformă militară, care defilează la festivități”. Cei care practică acest sport consideră însă că „majoreta” a trecut de mult de la statutul unei fete legate de o fanfară militară, iar practicarea lui este la limita priceperii gimnice și a artei.

Antrenorii vin în general din gimnastica ritmică

Antrenorii români care pregătesc majorete vin în special din gimnastica ritmică. Există însă și cazuri în care aceștia nu au experiență în sportul de performanță și sunt doar profesori de sport. Asociația de majorete organizează stagii de pregătire și pentru unii, și pentru ceilalți, la care sunt invitați tehnicieni din străinătate. De asemenea, și cei 20 de arbitri români participă la asemenea stagii de pregătire.

Teodora Lăzuran vrea și băieți-majorete!

Acest sport pare dedicat exclusiv fetelor, dar pot exista și practicanți de sex masculin. România nu are încă un reprezentant, dar Teodora Lăzuran (foto) își dorește ca „prin puterea exemplului” să aducă și băieții în sala de majorete. Astfel, la competițiile naționale sunt aduși pentru demonstrații băieți mai ales din vestul Europei, pentru că „americanii sunt reticenți când vine vorba despre România”.