Harta prosperității și fotbalul românesc. Două din cele mai sărace 10 județe au echipă în Liga 1. Din Top 10 cele mai bogate județe, trei nu există în prima ligă, iar un județ cu afaceri de peste 40 de miliarde de lei n-are echipă nici în Liga 2

Fotbalul românesc continuă să prezinte dezechilibre și anomalii aparent greu de explicat, dar în notă cu situația de ansamblu a întregii economii și societăți. Deși, teoretic, acest sport costisitor, cu statut profesionist și generator atât de venituri, cât și de cheltuieli, ar trebui să se suprapună cu zonele cele mai bogate și capabile să-l susțină, lucrurile nu stau așa. Din cele opt unități administrative ale României care depășesc cifra de afaceri de 40 de miliarde de lei în 2015 (conform datelor de la Registrul Comerțului centralizate de Ziarul Financiar), trei nu au reprezentantă în Liga 1 (Argeș, Brașov, Prahova), iar unul (Prahova) nu are nici în Liga 2.

În schimb, al doilea cel mai sărac județ din România, Giurgiu, are formație chiar în Liga 1. De altfel, din cele 16 județe care au cifră totală de afaceri mai mică de 10 miliarde de lei pe an, nu mai puțin de 7 au echipe fie în Liga 1, fie în Liga 2.

Paradoxul românesc: județe cu locuitori săraci, fără infrastructură și economie, dar cu echipe în Liga 1 și chiar în cupele europene

1 poze
Vezi galeria foto

Aceste anomalii par să indice cel mai bine disfuncționalitatea fotbalului românesc, care nu respectă regulile economiei de piață. Un județ cu oameni săraci, fără infrastructură, fără firme puternice și afaceri prospere, fără potență economică, n-ar trebui, în mod logic, să poată susține un club profesionist. Cel puțin la nivel teoretic, fotbalul de performanță presupune stadion modern, patron (sau patroni) cu suficienți bani, locuitori îndeajuns de înstăriți încât să-și poată permite o distracție contracost cum e prezența la meci, drumuri bune, hoteluri, aeroport etc.

Practic, în România avem pe prima scenă Astra (Giurgiu e penultimul județ din țară la cifra de afaceri), Botoșani (locul 35 la cifra de afaceri) și Pandurii (Gorjul e pe locul 31 la cifra de afaceri). Pentru ca paradoxul să fie și mai evident, cele trei formații au reprezentat – sau încă mai reprezintă – România în cupele europene!

Covasna (locul 40), Caraș Severin (locul 38), Brăila (locul 30) și Călărași (locul 29) au și ele formații în Liga 2.

Relația normală dintre prosperitatea zonei și forța echipei e perturbată de diverși factori. Astra Giurgiu are un proprietar care stă în București și are afaceri în alte localități. Botoșani este cofinanțată de la bugetul local și de un om de afaceri care își desfășoară activitatea mai ales în alte județe. Pandurii a fost susținută, până de curând, de o companie uriașă, Complexul Energetic Oltenia – deci tot cu bani publici.

În general, fotbalul românesc e prea puțin deținut de oamenii de afaceri. Steaua, Dinamo, CFR, Viitorul, CSU Craiova și Astra au acest statut, de echipe sută la sută private. În schimb, banul public e implicat, într-un fel sau altul, la FC Voluntari, Concordia Chiajna, ACS Timișoara, ASA Tg. Mureș, Gaz Metan, CSM Iași, Pandurii și Botoșani.

Disfuncții majore în relația fotbalului cu societatea și economia. Cele mai bogate zone nu-și susțin echipele. La rândul lor, cluburile nu sunt interesate de comunitățile locale

O altă caracteristică e aceea că, mai ales în județele bogate, susținerea pentru echipa locală este minimă sau chiar inexistentă. La București, Steaua și Dinamo nu primesc nimic de la stat. La ACS Timișoara, autoritățile locale au o implicare, dar nu au mai finanțat clubul de multă vreme. CFR Cluj, aflată în insolvență, n-are nicio legătură cu municipalitatea. Hagi s-a refugiat cu Viitorul la Ovidiu, pentru că la Constanța nu a primit niciun suport. După ce autoritățile locale din Mureș au tăiat finanțarea pentru ASA, echipa a intrat în colaps. Sibiul nu are echipă, în schimb în județ există Gaz Metan Mediaj, formație intrată, de asemenea, în insolvență și care depinde de finanțarea companiilor naționale Transgaz și Romgaz. CSU Craiova este în acte echipă privată, dar s-a constituit și există cu largul concurs și sprijin al primăriei. CSM Iași este în totalitate dependentă de banul public venit de la Primărie și de la Consiliul Județean. După alegerile locale de astă-vară și sistarea finanțării de la buget, echipa se îndreaptă rapid spre un blocaj.

Pandurii e în insolvență, cu mari datorii la jucători și bugetul de stat, pentru că problemele financiare ale Complexului Energetic Oltenia au dus la decizia de a stopa finanțarea echipei. Botoșani are o situație stabilă, deși în județ situația economică e gravă. Astra e într-o situație financiară foarte grea.

Județul cu cele mai multe echipe în primele două divizii ale fotbalului românesc este, în acest moment, Ilfov (locul 2 pe țară la cifra de afaceri), cu două cluburi (Voluntari și Chiajna) în Liga 1 și patru cluburi (Afumați, Clinceni, Tărlungeni și Balotești) în Liga 2.

Altădată sursă bogată de formații în primele două ligi, București (care are 37% din cifra de afaceri totală înregistrată în România) are acum doar două echipe în Liga 1 (Dinamo și Steaua) și una în Liga 2 (Juventus).

Declinul fotbalului în România s-a putut vedea și la ultimul derby Dinamo – Steaua. Arena Națională abia s-a umplut pe jumătate. Bucureștiul în ansamblu mai are doar trei echipe în primele două ligi. Acum 12 ani, Capitala avea 9. FOTO: Mediafax

Prin comparație, în sezonul 2004-2005, București avea cinci echipe în Liga 1 (Steaua, Dinamo, Rapid, Progresul și Sportul) – care se clasau, toate, între primele șase locuri – și patru echipe în Liga 2 (Rapid II, Dinamo II, Inter Gaz și Juventus).

Această decuplare de la realitatea economică și de la principiile care fac să performeze fotbalul la nivel mondial este una din explicațiile pentru prăbușirea acestui sport în România. Cu mici excepții, cluburile funcționează după rețete numai după ele știute, fără să manifeste preocupare pentru performanță, marketing, comunitățile locale, competență, cinste, loialitate și aparent incapabile să atragă finanțare altfel decât instituțional (de la patron, din drepturile TV, din transferuri sau de la autoritățile locale).

București, Cluj, Constanța și Sibiu conduc atât la fotbal, cât și la economie. Ilfov, Iași, Mureș și Timiș n-au echipe pe măsura cifrei de afaceri a județului

Comparând clasamentul bogăției cu cel fotbalistic, vedem că doar București (parțial, din motivele explicate mai sus), Cluj, Constanța și Sibiu sunt compatibile.

În acest moment, Steaua (1) și Dinamo (6) sunt pe loc de play-off în Liga 1, iar Juventus conduce în Liga 2, corespunzător cu poziția de lider deținută de Capitală la cifra de afaceri.
Prin CFR, Cluj ocupă locul 5 în fotbal și 4 în economie.
Prin Viitorul, Constanța e pe 3 în fotbal și pe 6 în economie.
Prin Gaz Metan, Sibiu e pe 4 în fotbal și pe 10 în economie.

Oarecum peste nivelul forței financiare sunt Dolj – locul 2 în fotbal, locul 13 în economie – și Giurgiu – locul 10 în fotbal, 41 în economie (aici e un caz deosebit explicat, de asemenea, mai sus).
Mult peste ce poate oferi comunitatea locală și regiunea sunt Botoșani (locul 7 în fotbal, 35 în economie) și Gorj (locul 8 în fotbal, 31 în economie).

Sub aparentul potențial al cifrei de afaceri a județului sunt echipele din Ilfov (9 și, respectiv, 12 la fotbal, 2 în economie), Iași (11 la fotbal, 15 în economie), Mureș (13 la fotbal, 9 în economie) și Timiș (14 la fotbal, 3 în economie).