Există potențial în fotbalul românesc. Steaua stă pe aur! Cum se pot face bani

Robert Pongracz, vicepreședinte LPF, a lucrat la Liga Profesionistă Spaniolă și are o mare experiență în domeniu. El a dezvăluit la Sports Business Academy direcțiile esențiale pe care trebuie să meargă un club din România pentru a face bani și, implicit, pentru a se dezvolta.

Plecat din țară cu părinții la vârsta de 2 ani, Pongracz a trăit în Germania, apoi în Spania, timp de șapte ani, iar din 2013 s-a întors în România și încearcă să-și pună în slujbă în fotbalul nostru experiența spaniolă. El crede că există potențial în fotbalul românesc, dacă se fac lucrurile cum trebuie. „Am colaborat cu UEFA la câteva meciuri ale Stelei în cupele europene și am văzut că acestea au fost un succes. M-am gândit că putem ajunge cu toate meciurile la acest nivel. Mai avem mult, dar direcția e bună, cu pași mici, dar siguri. E nevoie de o schimbare de mentalitate”, e de părere Pongracz.

Legătura dintre echipă și comunitate nu există la noi

Vicepreședintele LPF a ales ca exemplu Manchester City, pentru că a vizitat acest club, observând o caracteristică importantă, ce lipsește la noi: „Pe lângă banii investiți, au reușit să facă ceva împreună cu comunitatea din Manchester. În România, comunitatea nu este legată emoțional de cluburi. Manchester City reprezintă orașul (mai e și Manchester United, dar City e mai apropiat de oraș) și are multe colaborări cu Primăria. La noi, de exemplu, Astra Giurgiu, dacă vă duceți în oraș, nu aveți sentimentul că există o echipă campioană acolo, din cauza lipsei unei legături strânse între club și primărie. De aici trebuie început în România, și abia apoi să continuăm cu marketing, investiții etc. Trebuie rezolvate mai întâi lucruri fundamentale: gândirea și investiția în oameni, adică educația”.

Pongracz crede că în țară nu avem oameni pregătiți profesional în marketing sportiv („la majoritatea cluburilor nu ai pe cine să angajezi în această funcție, pentru că marketing-ul în alte domenii e altceva”). În ceea ce privește comunicarea: „Foarte putini ofițeri de presă știu să aiba o relație bună  cu presa, bazată pe respect reciproc, și să organizeze meciul din punct de vedere al condițiilor pentru media și să promoveze  meciul. Oamenii trebuie școliți, trebuie schimbată această stare de fapt”.

Clubul trebuie să devină un business!

Oficialul Ligii spune că la cluburile din afară se separă partea administrativă de cea sportivă, dar dezvoltarea se face ca și la corporații, clubul este mai mult un business. „La noi, partea administrativă și ideea de business încă nu sunt percepute cum trebuie, pentru că avem nevoie să dezvoltăm acea idee de emoție în comunitate, menționată mai devreme, și să respectăm în primul rând suporterul, care ar trebuie să fie considerat client pentru orice club”, sunt indicațiile date de Pongracz la Sports Business Academy pentru cluburile din România.

Vicepreședintele LPF a văzut la fața locului, la Real și la Dortmund, cum sunt organizate cluburile mari din Europa. Aici, partea importantă o reprezintă sectorul administrativ, de marketing, iar sportul reprezintă o mică parte, fiind deja foarte dezvoltat, și există fără să fie influențat de administrație: „Nu se poate compara cu situația din estul Europei, sunt două lumi diferite”.

De unde vin veniturile unui club

Veniturile unui club sunt aduse de drepturile TV, un venit fără nici un efort administrativ,  de sponsori – prin bartere (schimb de produse contra publicitate, de exemplu), merchandising – din păcate inexistent la noi („Nici măcar un tricou de la un meci nu poți să-ți iei)”, new media (comunicare, facebook, care generează un venit în plus), ticketing-ul și match day (tot ce se vinde în ziua meciului, mâncare etc.)

Costurile sunt administrative – staff operațiuni (deplasări etc), staff administrativ, organizare, travel, match day, stewarzi -, staff-ul sportiv, infrastructură și alte investiții (de exemplu, la cluburile importante investiții pe alt continent sau alte țări), new business (alt sport), fan experience (suporterul e un client; treptat facilitățile din stadion de la  VIP se mută și la suporterul normal, sau în afara stadionului un fan zone).

„Dacă un club de la noi cade în Liga 2, e ca și o moarte clinică aproape, cu greu revine. Greșelile sunt: management greșit și alocarea a peste 80% din costuri către partea sportivă. Deci nu ai marketing, nu ai nimic.”
Robert Pongracz, vicepreședinte LPF

Cum putem schimba ceva în fotbalul și în sportul românesc?

Pongracz vorbește despre sistem legislativ foarte instabil din România: „Și LPF, și FRF nu pot să aibă un sistem de control pentru a preveni intrarea în insolvență, de exemplu. Statul ar trebui să le dea puterea, iar LPF și FRF să facă acest lucru. Exemplu: cazul Mititelu-FRF și LPF, cu 240 milioane euro prejudiciu. Fotbalul românesc nu a generat niciodată atâția bani. Acest sistem care nu se modernizează ne ține nedezvoltați. Cluburile vin cu dificultăți din trecut. Când cluburile iau banii de la LPF, plătesc de fapt ce datorii au din trecut și apoi rămâne doar o mică parte pentru sezonul viitor. Licențierea în trecut nu a ținut cont de realitate și s-au stricat niște brand-uri importante”.

Exemplul Spania

Pongracz a prins începutul crizei din Europa, în 2008, la liga spaniolă de fotbal și vorbește în cunoștință de cuză: „Dacă venea statul și cerea datoriile, se falimenta fotbalul. Întâi s-a schimbat legislația, ținând cont că e un business în plan sportiv, care e diferit. La insolvență, s-a creat o lege numai pentru cluburi sportive, separându-se de firme. Liga, Federația și Ministerul au creat un sistem de control financiar, pentru a nu ajunge la insolvență. Cluburile spaniole nu vor ajunge niciodată la insolvență, pentru că sunt controlate foarte strict la zi de către Ligă și Federație, care au voie acum prin lege să le controleze. Așa trebuie să se întâmple și la noi. LPF acum nu poate împiedica un club să intre în insolvență. La cazul Mititelu, nu știu cine are dreptate, niște structuri private au retrogradat o firmă (club). Acum, avem acest caz apocaliptic, din cauza legilor în primul rând”.

Oficialul răspunde și la întrebarea „Cum putem schimba legislația într-o țară (România), în care Ministerul declară public că nu-l interesează sportul”? Trebuie schimbat sistemul legislativ, forțat, pentru tot sportul profesionist, cu ajutorul statului, pentru că tu, ca privat, nu ai cum. La fel, în legătură cu schimbarea numelui unui club, LPF și FRF nu pot interveni, decât dacă se schimbă legea.

Trebuie făcută o analiză despre problemele fundamentale ale sportului românesc, și apoi să acționăm începând cu baza piramidei, de jos în sus. Trebuie dată Legea Sportului, în interesul sportului modern. Abia după aceea ne putem gândi cum atragem lumea la stadion, cum facem marketing etc.

Educația fotbalistică se face din bani publici

Pongracz povestește din experiența personală, în exclusivitate la SBA: „Eu am jucat până la 19 ani, la cluburi de amatori din Germania, după care am venit un an la Dinamo. Dar în Germania, toată educația mea fotbalistică a fost finanțată din bani publici, și nu de către un club. Educația unui sportiv trebuie să fie ceva public (finanțat de Guvern, de stat). La noi, toate stadioanele sunt ale Primăriilor, excepții Viitorul și CFR. Primăriile trebuie să facă investițiile pentru oamenii din orașele lor: infrastructură – baze sportive, care să fie folosite și de juniorii de la clubul local și stadion. Partea sportivă, prima echipă, trebuie să fie clubul profesionist, care e privat. Astfel, cluburile vor fi ajutate de Primării, și acestea vor avea bani pentru dezvoltarea sportului. Juniorii și a doua echipă a cluburilor sunt amatori”.

La cluburile din străinătate se fac bani și din alte surse comerciale, nu numai din televiziuni. În România, conform unui raport UEFA care compară cele 45 de țări, broadcasting e 36%, sponsori 26%, comercial 1% – extrem de puțin, ticketing 5% – la fel, foarte puțin. Pentru marketing îți trebuie gândire și bani, care nu există la noi.

Pongracz crede că Steaua e clubul din România care stă pe aur – generează cele mai mari venituri – și își plătește prima echipă din tot ce ia din marketing. „La noi, nu poți să îți faci un plan de dezvoltare pe un an, pe când în Spania, au planuri pe câte 5 ani. Trebuie creat un sistem legislativ și de control, care să îți permită să planifici activitatea și veniturile măcar pe o perioadă mai mare de un an, pentru a ști unde vei ajunge anul viitor si cu asta să atragi investitori cu viziune de dezvoltare pe termen lung”, explică Pongracz.

LPF e condusă de Adunarea Generală a 14 cluburi cu situații financiare foarte proaste, unele în insolvență. „Pot să le propun ca din banii pe care le dăm cluburilor 30% să îi investească în copii și juniori. Dar trebuie să voteze acest lucru, nu îi poți forța, iar cluburile au nevoie de acei bani pentru alte cheltuieli” – dezvăluie Robert Pongracz.

În concluzie, pașii pentru dezvolatarea fotbalului și îmbunătățirea sistemului ar fi: 1. analiza  realității fotbalului profesionist, 2. schimbări legislative și investiții, 3. infrastructură, 4. dezvoltarea tinerilor, educație.

Educația specifică e foarte importantă: în marketing, drept sportiv, etc. Apoi, regulamentele trebuie  adaptate la noile măsuri, la noua legislație, astfel: să fie condiții la stadion, control financiar și solidaritatea, astfel încât cluburilor să nu le mai fie frică de retrogradare, deci să ne ocupăm și de ligile inferioare. De exemplu, în Anglia cluburile retrogradate primesc în continuare bani din drepturile TV, dar trebuie dezbătut dacă e echitabil față de celelalte echipe. Și mai avem eforturile cluburilor: planificare, atragerea fanilor, alte activități, comunicare și altele.

„Noi, cei din fotbal, televiziunile, ziarele, sponsorii uităm uneori că trebuie respectat acest sport, pentru că trăim din tot ce produce el, și nu să îl ponegrim în orice moment.”
Robert Pongracz, vicepreședinte LPF