EXCLUSIV | Gata şi "Perla coroanei": Burleanu cere dezafilierea definitivă a propriilor cluburi, după trei ani în care au funcţionat fără acte. Câte milioane de euro a cheltuit ilegal FRF cu acest proiect | ACTE

20 mar 2018 13433 afişări Special
EXCLUSIV | Gata şi "Perla coroanei": Burleanu cere dezafilierea definitivă a propriilor cluburi, după trei ani în care au funcţionat fără acte. Câte milioane de euro a cheltuit ilegal FRF cu acest proiect | ACTE Răzvan Burleanu şi bagajul său de cunoştinţe fotbalistice. FOTO: Mediafax
GALERIE (5 de imagini) VEZI GALERIA

Răzvan Burleanu, preşedintele FRF, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale din 18 aprilie 2018 şi cererea de dezafiliere definitivă a trei din cele patru Cluburi de Excelenţă pentru juniori cu a căror înfiinţare s-a mândrit pe toată durata mandatului său.

După trei ani în care federaţia a investit aproximativ 2.000.000 de euro în respectivele proiecte (500.000 de euro în 2015, 1.000.000 de euro în 2016, 500.000 de euro în 2017), experimentul urmează să se încheie definitiv luna viitoare, când membrilor Adunării Generale li se va solicita dezafilierea pentru Asociaţia Centrul Regional de Excelenţă Târgu Mureş, Asociaţia Centrul Regional de Excelenţă Timişoara şi Club Sportiv Centrul Regional de Excelenţă Deva.


Cel de-al patrulea Centru de Excelenţă, deschis la Buzău, a fost închis de FRF încă de anul trecut, după ce Primăria din localitate a reziliat contractul de parteneriat pentru acest proiect.

Istoria unui proiect frumos pe hârtie, dar imposibil de pus în practică


Răzvan Burleanu şi Peti Andraş, viceprimarul oraşului Târgu Mureş, în 2015, la deschiderea primului Centru de Excelenţă. Sursa foto: "Zi de Zi" (Tg. Mureş)

Ideea deschiderii unor Centre de Excelenţă regionale pentru juniori a fost, pentru actualul preşedinte al FRF, un fel de „Perlă a Coroanei“. A proclamat iniţiativa pe toate canalele media posibile şi în faţa votanţilor FRF, prezentându-le ca pe nişte nuclee unde urmau să fie concentraţi toţi jucătorii de valoare din zonele respective.

Proiectele urmau să fie finanţate de FRF în colaborare cu autorităţile locale din oraşele unde se înfiinţau. În 2014 s-a anunţat că, până în 2018, se vor înfiinţa 8 astfel de centre. Iniţial, au fost alese patru locuri: Buzău, Târgu Mureş, Deva şi Timişoara.

Celor care se îndoiau de eficacitatea demersului le-a fost prezentat argumentul Centrului Luceafărul, din anii ’80, unde au crescut mulţi dintre componenţii Generaţiei de Aur.

Problemele au apărut la aplicarea efectivă a proiectului Centrelor de Excelenţă. Cluburile au fost foarte reticente în a-şi lăsa cei mai buni juniori pe mâna federaţiei, care intenţiona să semneze contracte cu aceştia şi să ia o parte din bani atunci când urmau să fie vânduţi. Cele mai multe grupări au refuzat să intre în proiect, iar FRF nu a putut să le forţeze să accepte.


"Ne-au adunat ca să ne spună de ce îi interesa pe ei, Centrele de Excelenţă. Să lăsăm copiii cei mai buni la cluburile astea. Oamenii n-au avut încredere. Noi rămâneam fără juniori, ei îi legitimau şi pe urmă încasau banii, dacă îi vindeau. Apoi, când am început să ne spunem şi noi păsurile, să le comunicăm cu ce probleme ne confruntăm la activitatea de copii şi juniori, ne-au tăiat-o scurt: că nu e problema lor, să ne ducem la AJF-uri, dacă vrem să ne plângem. Burleanu, Bodescu şi Chivorchian erau la prezidiu."
preşedinte al unui club de juniori despre o şedinţă ţinută de conducerea FRF în 2015 pe tema Centrelor de Excelenţă. Mărturia a fost făcută pentru ProSport


Nu a existat un cadru legal prin care primăriile să poată cofinanţa aceste centre de excelenţă. Teama de a nu se trezi cu dosare penale pentru deturnare de fonduri i-a făcut pe aleşii locali să ezite în a cheltui banii comunităţii pe activităţi controlate de altă instituţie (FRF).

În sfârşit, a existat şi problema participării acestor Centre de Excelenţă în competiţii. Era vorba de incompatibilitate, pentru că federaţia deţinea echipe pe care le înscria în campionate organizate tot de ea.

Din prima clipă, Ministerul Tineretului şi Sportului nu a acordat Certificate de Identitate Sportivă pentru respectivele Centre de Excelenţă. Încercarea de a obţine personalitate juridică în instanţele de judecată a eşuat în privinţa Centrului de la Buzău - primul desfiinţat.


„Centrele de Excelenţă dau naştere unui grav conflict de interese. Conflictul de interese constă în faptul că Centrul regional, la care Federaţia Română de Fotbal deţine calitatea de membru asociat-formator, participă la o competiţie organizată de însăşi membrul său asociat-fondator, şi anume Federaţia Română de Fotbal (…) Ca urmare a înregistrării în Registrul Sportiv şi emiterii CIS-ului, ar echivala cu încălcarea gravă a dispoziţiilor din Legea educaţiei fizice şi sportului. Ministerul Tineretului şi Sportului nu poate da curs solicitării dumneavoastră.“
Elisabeta Lipă, Ministrul Tineretului şi Sportului din 2016, într-un raport citat de "Gazeta sporturilor"


O perioadă, Răzvan Burleanu a negat problemele. FRF s-a comportat ca şi cum ar fi fost totul în regulă, iar jurnaliştii care au sesizat ilegalitatea demersului au fost jigniţi şi calomniaţi de administraţia federală. Apropiaţi ai FRF au încercat să răspândească zvonul că articolele despre problemele juridice ale Centrelor de Excelenţă sunt comandate de Mircea Sandu.

Deşi nu aveau CIS, aceste cluburi au fost afiliate provizoriu la FRF, iar federaţia a continuat să le finanţeze cu sute de mii de euro în fiecare an.

Situaţia s-a complicat când procesele în instanţe au ajuns la sentinţe definitive, care au confirmat că respectivele cluburi funcţionează ilegal.


"Aceşti bani nu pot fi decontaţi. Nu au cum. În cel mai bun caz, poate să îi treacă la pierderi. Dar pentru asta are nevoie de acordul membrilor Adunării Generale. În mod clar, suma cheltuită cu aceste investiţii îi poată fi imputată preşedintelui FRF. Atunci când porneşti o afacere, faci un cont care se numeşte cont de investiţii. Cheltuieşti banii pentru a da drumul la treabă, apoi, după ce ai reuşit să faci funcţională firma respectivă, treci suma la investiţi. O deduci. Dar dacă nu reuşeşti să înscrii firma, banii nu mai pot fi trecuţi la investiţii. Rămâi cu pierderea. În mod normal, dacă eşti administrator sau preşedinte executiv şi ai în spate nişte acţionari, atunci vei da socoteală în faţa lor pentru banii pierduţi"
expert contabil, administrator de firmă, pentru ProSport


A urmat replierea. Anul trecut, FRF n-a mai suflat niciun cuvânt despre cele 8 Centre de Excelenţă anunţate în 2014 şi a comunicat că, de fapt, totul decurge conform planului, iar strategia "intră în faza a doua", cele 4 centre urmând a fi închise pentru a face loc altor două Centre Naţionale.

În cazul nefericit al proiectului Centrelor de Excelenţă, e greu de spus că a fost rea-intenţie, ci mai degrabă un catastrofal amatorism din partea actualului şef al FRF. Ignoranţa preşedintelui şi a colaboratorilor lui, care au pornit o investiţie uriaşă fără să se asigure că e şi fezabilă, a costat federaţia 2.000.000 de euro. În acest moment, nu se ştie cum vor fi justificaţi. Banii nu pot fi decontaţi legal.


Adunarea Generală a FRF este, aşa cum a demonstrat în nenumărate rânduri, o masă amorfă pe care preşedintele în exerciţiu o modelează ca pe plastilină. În cazul cheltuielilor ilegale cu Centrele de Excelenţă, lucrurile sunt foarte simple: dacă Burleanu reuşeşte pe 18 aprilie să-şi păstreze funcţia, el va cere şi va obţine acordul membrilor FRF ca investiţiile nedecontabile de 2.000.000 de euro să fie trecute la pierderi. Dacă, în schimb, va pierde alegerile, următorul preşedinte va putea cere (şi obţine) imputarea sumei şi deschiderea unui dosar penal pe numele lui Burleanu

Dacă Burleanu va rămâne la putere după 18 aprilie, el va avea o problemă serioasă în a reuşi să "îngroape" gaura financiară. E posibil să o treacă, aşa cum a explicat mai sus expertul, la pierderi - dar numai cu acordul membrilor Adunării Generale. Dacă va pierde alegerile şi succesorul său va fi interesat să răscolească în contabilitate aşa cum face Burleanu azi cu documentele semnate în urmă cu 10 ani de Lupescu, atunci situaţia va deveni foarte grea pentru actualul preşedinte.


Răzvan Burleanu are ca, la conferinţele de presă şi şedinţele publice, să apară în spatele său expresii motivaţionale de tip corporatist. În cel puţin unul din cazuri, cuvântul din fundal se potriveşte: el va trebui să explice de ce a cheltuit FRF 2.000.000 de euro pentru o investiţie ilegală. FOTO: Mediafax


„Avem nevoie cu toţii de a investi în ceea ce înseamnă în primul rând infrastructură sportivă şi, în al doilea rând, în ceea ce înseamnă pregătirea atentă şi la cel mai înalt nivel, în ceea ce priveşte activitatea la nivel de copii şi juniori. De aceea, ca să facem posibil acest lucru, ne-am asumat acest obiectiv, ca, până în 2018, să deschidem opt Centre Regionale de Excelenţă, opt Academii de Fotbal iniţiate de Federaţie împreună cu autorităţile locale din România, pentru ca la final să avem cele mai bune condiţii de pregătire pentru cei mai talentaţi jucători români (…) Acest proiect care demarează la Târgu-Mureş este un proiect de referinţă nu numai la nivel naţional, mulţi dintre dumneavoastră veţi face imediat legătura cu proiectul mult mai cunoscut înainte de Revoluţie, cunoscut sub numele de Luceafărul, dar, în acelaşi timp, ceea ce pot să împărtăşesc autorităţilor locale din Târgu-Mureş, acest model pe care Federaţia Română de Fotbal l-a identificat, de anul viitor va fi multiplicat în întreaga Europă şi susţinut financiar inclusiv de UEFA.“
Răzvan Burleanu, 16 iunie 2015, Tg. Mureş


„Prima fază a proiectului s-a încheiat după doi ani de la deschiderea primului Centru de Excelenţă. În această perioadă, juniorii cooptaţti au trecut printr-un proces de selecţie continuă şi au fost evaluaţi în urma unor teste şi analize ale meciurilor jucate. Selecţia este necesară pentru a continua îin piramida performanţei. Federaţia Română de Fotbal a analizat situaţia şi a decis ca pentru noua etapă să se creeze două Centre Naţionale, unul la Timişoara, unde se vor pregăti jucătorii născuţi în 2000, şi unul la Târgu Mureş, pentru cei născuţi în anul 2001.“
Comunicat FRF, 2017 


Epilogul se va consemna pe 18 aprilie, la Adunarea Generală, când preşedintele Răzvan Burleanu va fi nevoit să le ceară membrilor FRF să voteze dezafilierea definitivă a ultimelor trei Centre.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.